Sari direct la conținut

PMP spune că susţine anticipatele cu două condiţii: primari aleşi în două tururi şi reducerea numărului parlamentarilor la 300

HotNews.ro
Eugen Tomac, Foto: Agerpres
Eugen Tomac, Foto: Agerpres

Colegiul Naţional al PMP a hotărât cu unanimitate de voturi susţinerea alegerilor anticipate cu două condiţii de la care nu abdică, afirmă preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac.

„Colegiul Naţional al PMP a hotărât cu unanimitate de voturi că susţinem alegerile anticipate cu două condiţii de la care nu abdicăm: revenirea la alegerea primarilor în două tururi şi reducerea numărului de parlamentari la 300. Ambele iniţiative sunt ale PMP şi au fost adoptate de Senat, mai e nevoie doar de un vot în Camera Deputaţilor”, a scris Tomac vineri seara pe Facebook, citează Agerpres.

El spune că „România are nevoie de un restart real, nu doar de unul de conjunctură”.

Premierul Ludovic Orban a declarat vineri, la finalul discuțiilor cu președintele Iohannis, că au convenit organizarea alegerilor anticipate, susținând că reprezintă cea mai bună soluție pentru România.

Întrebat dacă va demisiona sau dacă așteaptă depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, premierul a răspuns: „Nu o să vă dezvălui strategia. Cert este că am convenit ca asta este cea mai bună soluție pentru România. Cu siguranță vom găsi cele mai bune soluții de a declanșa procedura alegerilor anticipate”.

„Există două soluții de declanșare a procedurii alegerilor anticipate (n.r. – demisia premierului și moțiune de cenzură). În funcție de evoluția evenimentelor vom apela la una sau la cealaltă”, a adăugat Orban.

​Legat de data la care vor avea loc anticipatele, Orban a spus că „ar fi util și bine” să fie simultan cu localele sau la o dată cât mai aproape de alegerile locale.

Care este procedura pentru anticipate

Alegerile parlamentare anticipate, care au ca efect scurtarea mandatului parlamentar, pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României.

Astfel, preşedintele poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

De asemenea, în cursul unui an, parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată şi nu în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă (art. 89, alin. 2 din Constituţie).

Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro