Poluare extremă marți dimineață în București – cele mai afectate cartiere

Poluare extremă luni noapte și marți dimineață în București. Pentru particulele PM 2,5, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului – Airly.org – a înregistrat valori instant de până la 9 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Aceste zone au fost marcate pe hartă cu culoarea violet și indicativul de poluare extremă. Și pentru PM10 au fost înregistrate valori de 2-3 ori mai mari în oraș și la periferie.

Valorile au început să crească de la 7 seara și au atins maximul la ora 23.00, apoi au mai scăzut spre dimineață, însă la ora 9.00-10.00 au început din nou să crească și se găseau la cote extreme, colorate în violet. Valori ridicate au fost înregistrate atât la periferie cât și în zona centrală.

Depășirile au fost înregistrate și de rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, o parte din stații fiind colorate în violet, ceea ce înseamnă ”extrem de rău”. Cele mai mari depășiri au fost înregistrate în Sectoarele 1 și 2, În Bucureștii Noi și Colentina, dar și în localitățile din vecinătate – Mogoșoaia, Voluntari, Otopeni, Bragadiru, etc.

De exemplu, stația B 27 din Voluntari a înregistrat valori pentru PM 2,5 între 10 micrograme pe metru cub și 233 micrograme pe metru cub, maximul fiind seara trecută la ora 21.00. Stația a mers până la ora 3 dimineața, iar de atunci nu a mai înregistrat o perioadă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit standardul pentru concentrația zilnică medie de particule PM2.5 la 25 micrograme pe metru cub, iar standardul anual este de 10 micrograme pe metru cub.

Valorile limită ale OMS pentru concentrația zilnică medie de particule PM10 este de 45 de micrograme pe metru cub.

Cătălin Drulă, deputat și președintele USR, a scris pe pagina de Facebook că îl va chema în Parlament, la Comisia de Mediu, pe șeful Gărzii de Mediu pentru a da explicații.

”Poluare extremă în București și Ilfov în această dimineață. Ca de obicei, tăcere din partea autorităților. USR îl va chema azi de urgență pe comisarul-șef al Gărzii de Mediu să vină în Parlament la Comisia pentru Mediu să dea explicații”, a scris acesta pe pagina de Facebook.

Reprezentanții Ministerului Mediului și ai Gărzii de Mediu nu au venit până la această oră cu o explicație.

De ce este Bucureștiul poluat

Potrivit studiilor făcute până acum de Primăria Capitalei, Institutul Național de Sănătate Publică, cei mai mari poluatori sunt traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45% – aici intră sistemul centralizat și încălzirea individuală – sobe, centrale, alte surse de încălzire).

Mai sunt și arderile de deșeuri din jurul Bucureștiului. Acestea nu apar în rapoartele oficiale, însă fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, declara într-un interviu acordat HotNews.ro, că ​principalul poluator din București este traficul, însă pe locul doi se află arderile ilegale de deșeuri. Acesta spunea că după ce Garda de Mediu a mers aproape zilnic pe teren și a redus mult acest fenomen, calitatea aerului s-a îmbunătățit considerabil.

În lunile aprilie-octombrie, aerul din București este cât de cât respirabil, cu mici excepții. Probleme majore sunt din noiembrie până în aprilie când, pe lângă trafic și arderile de deșeuri, pornește și încălzirea rezidențială.

Încălzirea rezidențială este compusă din sistemul centralizat – unde CET-urile respectă normele de mediu, după cum spun reprezentanții ELCEN, și încălzirea individuală – centrale, sobe, șamd.

CET-urile sunt monitorizate tot timpul, însă pe ultimul segment este un mare vid de informație. Nu știm câte gospodării au centrale, cât poluează fiecare, câte gospodării au sobe, ce pun oamenii respectiv pe foc.

Citește aici mai multe explicații.

Cum ne afectează poluarea

Și anul trecut, din octombrie până în mai, și acum doi ani, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic. Singurul care a vorbit deschis despre acest fenomen a fost fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, demis în septembrie de premierul Florin Cîțu.

Citește aici un reportaj cu explicațiile lui Octavian Berceanu și fenomenul Sintești.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

„Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8%) şi traficului rutier (45,5%), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4%), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Despre poluarea cu particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuia atinsă până la 1 ianuarie 2020.

PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane.

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efectele poluării asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație de pulberi peste limite poate cauza cancer și moartea prematură.

Foto: Dreamstime..com