Populatii si religii la mijlocul secolului XXI

Populația mondială este astăzi de 7 miliarde locuitori și datele specialiștilor indică o proporție de aproape o treime deținută de Creștini, cea mai răspândită religie. Ar urma Musulmanii – cu 23% și pe cea de-a treia poziție – cu o proporție de peste 16%, se plasează Neafiliații (incluzând atei, agnostici și persoane care nu se identifica cu nici o religie particulară la recensăminte sau în cercetări selective). Păstrarea actualelor particularități ale populațiilor regionale în ceea ce privește nivelul fertilității feminine (număr de copii la o femeie), al mortalității și al migrației internaționale, ca și al intensității schimbării opțiunii religioase, prin trecerea la altă religie ori în categoria Neafiliați, ar urma să schimbe radical peisajul religios al lumii până la mijlocul secolului. Ponderea Musulmanilor o va egala pe cea a Creștinilor, în anul 2070. Europa estre singura regiune în care numărul populației ar urma să scadă, însemnând și un regres de 100 de milioane de Creștini. Proporția acestora ar urma să treacă de la 75 la 65%, paralel cu ascensiunea proporției Neafiliaților la aproape 25% și a Musulmanilor la 10%. Și în alte regiuni schimbări considerabile se profilează. Studiul pe care îl prezint oferă o viziune prospectivă asupra populației mondiale, dar și pe țări, după religie, până la mijlocul secolului.

Introducere

Tentativele de a adăuga numărului și distribuției pe sexe și vârste ale unei populații proiectate pentru un orizont mai apropiat ori mai îndepărtat unele caracteristici economice ori culturale nu sunt noi și au îmbogățit considerabil în ultimele cinci-șase decenii domeniul prognozei socio-economice și cunoașterea în arii majore ale vieții economice și sociale. Perspective ale populației active economic, ale populației școlare și ale întregii populații după nivelul de educație, ale numărului și structurii gospodăriilor familiale, ale numărului de pensionari și chiar ale populației active pe grupe de ocupații au devenit instrumente eficiente ale elaborării politicilor și programelor de dezvoltare economică și socială. Metode și instrumente de construcție prospectivă au pătruns, ce-i drept, mai timid, și într-o arie mai delicată și sensibilă cum este structura populației după apartenența etnică, acolo unde această caracteristică este înregistrată la recensăminte, în registre de populație, în cercetări selective reprezentative și în statisticile asupra nașterilor, deceselor și migrației. Lipseau însă abordări prospective coerente, bine fundamentate și susținute ale populației după afilierea religioasă. Și iată, cu doar trei zile înaintea Paștelui catolic, sunt publicate, în aceeași zi dar în două locuri și publicații diferite, perspective ale populației după religie până la mijlocul secolului în 198 de țări și teritorii. Este vorba de același studiu, având aceiași autori, prezentat în sinteză într-o prestigioasă revistă internațională de demografie din Europa (Demographic Research, Max Planck Institute for Demographic Research, Rostock, Germania (Hackett et al., 2015) și în integralitatea lui pe site-ul instituției de cercetare din SUA unde a fost elaborat (Pew Research Center, Washington, DC) (Pew Research Center, 2015).

Studiul pe care îl prezint nu este opera unor amatori ori specialiști necunoscuți în analiză demografică, în cunoașterea multiplelor fațete, componente și evoluții ale populației mondiale, numeroaselor surse de date și informații, în căutarea senzaționalului și spectaculosului. Autorii sunt specialiști din Europa și SUA*, cunoscuți în literatura domeniului, la care se adaugă o consistentă listă de universitari și cercetători care au transmis echipei de autori feedback și sugestii. Elaborarea întregului proiect a durat șase ani. Componenta de pregătire și elaborare a proiectărilor aparține International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) din Austria.

I. Date inițiale (anul 2010), metodă, autori

Proiectările pleacă de la numărul populației pe sexe, vârste și religii majore în anul 2010 în cele 198 de țări și teritorii și orizonul prospectiv este anul 2050, mijlocul acestui secol. Doar în secundar și pur exploratoriu se aruncă o privire și la dezvoltările potențiale din cea de-a doua jumătate a secolului. Cunoașterea structurii populațiilor naționale după religie prin recensăminte este parțială, caracteristica ne fiind general înregistrată din rațiuni variate. S-a impus, în timp, identificarea altor surse și o consistentă anexă a studiului este dedicată prezentării detaliate a situațiilor naționale. Sursele de date asupra structurii populației după religie în anul 2010, structură de la care pornesc estimațiile prospective, sunt clasate în patru categorii: surse generale; arhive de date; prelucrări speciale pentru unele țări; surse la nivel de țară (recensăminte, cercetări selective, alte surse). În aceeași anexă se precizează și sursele naționale asupra unor componente esențiale ale dinamicii diferențiale a populațiilor după religie: distribuția pe sexe și vârste, fertilitatea feminină, migrație și schimbarea în timp a opțiunii religioase a persoanei (religious switching). Reține atenția frecventa menționare a unor programe speciale de cercetări selective asupra religiei, inclusiv în țări arabe și în țări din Africa Sub-sahariană (în particular, International Social Survey Programme, proiect început în anul 1984 și extins la 48 de țări în anul 2013; programul vizează schimbările sociale, prin cercetări selective anuale, tema din anul 2008 fiind religia). Proiectările la nivel național sunt elaborate după metoda general folosită la proiectarea unei populații pe sexe și vârste (cohort-component method) , cu ipoteze distincte asupra fertilității feminine (număr de copii aduși pe lume de o femeie de-a lungul vieții), speranței de viață la naștere și migrației internaționale. Autorii studiului folosesc masiv datele asupra numărului populației in anul 2010, ca și asupra nivelului și creșterii speranței de viața la naștere, din Seria 2010 a Proiectărilor Populației Mondiale a Diviziei de Populație a Națiunilor Unite. În proiectarea evoluțiilor viitoare ale fertilității feminine, ipoteza prevede o reducere diferențiată în timp la nivelul regiunilor și religiilor, astfel că în anul 2110 să se ajungă la valori similare, admițând ipoteza unui progres general economic si social convergent la nivel mondial.

Studiul se referă la șapte grupe de populație afiliată religios – Creștini, Musulmani, Hinduși, Budiști, Religii tradiționale, Alte religii, Evrei, si la populația neafiliată religios (incluzând atei, agnostici și persoane care nu se identifica cu nici o religie particulară la recensăminte sau în cercetări selective). Criteriul apartenenței la o confesiune religioasă, menționat în studiu, este cel al auto-identificării.

Autorii menționează în mod special că proiectările sunt fundamentate pe informațiile actuale asupra numărului populației, distribuției sale pe religii și regiuni geografice, particularităților structurii pe vârste, intensității fertilității și mortalității, migrației internaționale și caracteristicilor acesteia.

II. Rezultate

Dacă pentru specialistul în probleme demografice marile tendințe în evoluția populațiilor regionale, purtătoare ale unui anumit model cultural și spiritual, sunt cunoscute, inclusiv ca mesaj prospectiv, proiectările pe care le prezentăm sunt tulburătoare prin cuantificarea amplorii schimbărilor care se profilează în numărul și distribuția geografică a populației după religie, prin inversarea unor raporturi construite în secole de evoluție economică, socială și culturală. Nu în ultimul rând, proiectările conturează o Europă lipsită de vitalitate, în depopulare, îmbătrânită demografic și îndepărtată și mai mult de religie.

II. 1. Nivel mondial

Marile diferențe de fertilitate, de structură pe vârste a populației și de afiliere/neafiliere la religie și de schimbare a acesteia în timp, își vor pune cu forță amprenta pe structura populației mondiale după religie în deceniile care vin (tabelul 1 și figurile 1 ș 2)). Schimbarea majoră urmează a fi cea dintre Creștini și Musulmani. Cei dintâi sunt mai numeroși astăzi cu 36% și reprezintă aproape o treime din populația mondială, considerabil mai mult decât proporția Musulmanilor. Diferențele de număr și proporție vor fi neînsemnate la mijlocul secolului și identice în anul 2070, ritmul de creștere a Musulmanilor depășind cu mult pe cel al creștinilor. Aproape jumătate din întreaga creștere a populației mondiale până la mijlocul secolului, de 2,4 miliarde, ar reveni Islamului.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Populatii si religii la mijlocul secolului XXI

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”