„Predarea ștafetei”, noua strategie de parenting care previne burnoutul. Când nu mai poți, te retragi și intră celălalt părinte!

Burnoutul parental a devenit una dintre cele mai discutate probleme ale familiilor moderne. Studiile arată că 60% dintre părinți se simt epuizați emoțional cel puțin o dată pe săptămână, iar aproape o treime recunosc că și-au pierdut răbdarea în mod repetat cu propriii copii. În acest context, o tehnică simplă, susținută de psihologi și de dovezi științifice, a început să fie aplicată: „tap in/tap out” (adică „predarea ștafetei” între părinți), o metodă de reglare emoțională în familie, bazată pe cooperare, sprijin reciproc și prevenirea escaladării conflictelor în familie. 

Ce înseamnă „tap in/tap out” și cum se traduce în viața de familie

Expresia din engleză „tap in/ tap out” provine din sporturile de echipă și se traduce, în context parental, prin „predarea ștafetei” între părinți. Ideea este ca atunci când unul dintre părinți simte că este pe punctul de a răbufni, spune un cuvânt convenit sau face un gest care înseamnă „tap out” – adică „ies din joc” –, iar celălalt intră („tap in”) și preia interacțiunea cu copilul.

Această strategie funcționează doar dacă există o înțelegere clară și o bună comunicare între părinți. Metoda este susținută de psihologi ca fiind una dintre cele mai eficiente modalități de a preveni burnoutul parental, pentru că permite reglarea emoțională înainte ca tensiunea să se transforme în conflict.

Când unul dintre părinți „iese”, el își oferă câteva minute de pauză: respiră, iese din cameră, se deconectează. Nu este un abandon, ci o formă de autoîngrijire emoțională. Între timp, celălalt părinte gestionează situația cu copilul. După calmare, primul revine. Astfel, copilul învață că emoțiile pot fi controlate și că e normal să ai nevoie de o pauză.

De ce funcționează: ce spun studiile despre co-parenting și reglare emoțională

Metoda „tap in/tap out” se bazează pe un mecanism studiat intens în psihologia familială: co-reglarea emoțională. Când un adult stresat e sprijinit de partener, sistemul lui nervos se calmează mai rapid, iar reacțiile impulsive (țipete, pedepse dure) scad semnificativ.

Un studiu publicat de cercetătorii de la UCLA în cadrul programului Family Foundations a arătat că familiile care își împart conștient sarcinile și se sprijină reciproc au niveluri mai mici de stres și o disciplină parentală mai coerentă. Totodată, studiul confirmă că sprijinul constant între părinți reduce semnificativ riscul de burnout și îmbunătățește comportamentul copiilor.

Un alt studiu publicat pe ResearchGate evidențiază că burnoutul parental apare în special când unul dintre părinți rămâne izolat emoțional și nu are sprijin în momentele critice. Micro-pauzele planificate și schimbul de roluri sunt printre cele mai eficiente forme de prevenție.

Pe termen lung, metoda ajută copilul să observe un model sănătos de reglare: adulții nu izbucnesc, ci se opresc, respiră, cer ajutor și revin. Această învățare indirectă este esențială pentru dezvoltarea empatiei și a controlului emoțional la copii.

Cui i se potrivește tehnica și cum o pot adapta părinții singuri

„Tap in/tap out” funcționează cel mai bine în familiile unde există doi adulți îngrijitori care pot interveni alternativ – părinți, bunici sau alte persoane de sprijin. Este o strategie de echipă, care presupune încredere și comunicare.

Totuși, mulți părinți din România cresc copiii singuri. În aceste cazuri, tehnica se poate adapta. Psihologii citați de HuffPost UK recomandă ca părintele singur să folosească o versiune personalizată: să-și creeze propriul „semnal interior” de pauză. Poate fi un gest (ieșirea din cameră), o respirație adâncă sau câteva minute în altă parte.

Pentru a evita supraîncărcarea, specialiștii sugerează ca părinții singuri să-și creeze micro-momente de reglare: un duș mai lung, o plimbare de 10 minute după ce copilul adoarme, un apel rapid cu o persoană de încredere sau un grup de suport. Cercetările despre burnout arată că suportul social – chiar și minim – reduce semnificativ epuizarea și sentimentul de neputință.

În plus, copiii pot fi implicați în această cultură a pauzei: li se poate explica simplu că „mami/tati are nevoie de un minut să se calmeze, apoi revine”. Copiii nu se simt abandonați dacă li se explică sensul pauzei, ci învață că și adulții au limite.

De ce e importantă această tehnică: un gest mic care schimbă dinamica familiei

Tehnica „tap in/tap out” pare banală, dar are efecte profunde. În primul rând, previne escaladarea emoțională – acel moment în care tensiunea crește și părintele reacționează impulsiv. În al doilea rând, oferă un model de sănătate emoțională: copiii văd că adulții își recunosc limitele și se reglează.

Psihologii explică faptul că epuizarea nu vine doar din volumul de muncă, ci din lipsa de recuperare. Pauza de cinci minute devine o supapă de siguranță care previne burnoutul și menține relația părinte-copil într-un registru de încredere, nu de control.

În familiile cu doi părinți, metoda consolidează coeziunea – transformă parentingul dintr-un teren de reproșuri („tu nu faci destul”) într-un parteneriat („ne susținem când e greu”). Iar pentru familiile monoparentale, adaptarea acestei idei poate fi un pas concret către autoîngrijire și echilibru emoțional.