Alimentația din timpul sarcinii și din perioada imediat după naștere influențează profund sănătatea mamei și a copilului. Hrana care conține toți nutrienții de care are nevoie gravida sprijină dezvoltarea normală a fătului, reduce riscul de complicații la naștere, ajută la recuperarea postnatală și asigură o lactație sănătoasă. Pornind de la aceste realități, în cadrul Spitalului Regina Maria Brașov a fost lansat, în premieră, un proiect nutrițional dedicat gravidelor și lăuzelor, coordonat de dr. Anca Dumitrache, medic primar Obstetrică-ginecologie și nutriționistul Sergiu Cojanu. „În ultimele două luni am început să implementăm acest plan nutrițional, după ce pe parcursul anilor de practică medicală în sfera obstetricală am înțeles cât de importantă este nutriția echilibrată”, ne-a declarat dr. Anca Dumitrache.

Deficiențele nutriționale și greutatea mică la naștere

În fiecare an, la nivel mondial, peste 20 de milioane de sugari se nasc cu o greutate mică, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul de Nutriție. Deficiențele de micronutrienți precum folatul, fierul și zincul și vitaminele A, B6, B12, C, E și riboflavina sunt foarte răspândite și pot apărea concomitent în rândul femeilor însărcinate.

„Gravida este într-o perioadă de solicitare a întregului organism. Toate organele și sistemele sunt suprasolicitate. Evident, și în perioada de lăuzie, după ce a născut femeia, acele solicitări se mențin, având în vedere că ea trebuie să alăpteze natural, să-și hrănească copilul în primele luni. Deci, este foarte importantă nutriția ei și pentru starea sa de sănătate și a copilului”, a subliniat dr. Anca Dumitrache.

Deficiențele de micronutrienți rezultă din aportul inadecvat de carne, fructe și legume, iar infecțiile pot fi, de asemenea, o cauză. 

„Un aport deficitar de proteine, fier, folat sau acizi grași esențiali poate afecta direct greutatea fetală, dezvoltarea neurologică sau chiar durata gestației. O alimentație echilibrată, combinată cu hidratare și monitorizare medicală, reduce riscul de anemie, preeclampsie, diabet gestațional și favorizează o creștere optimă a bebelușului”, ne-a spus Sergiu Cojanu, nutriționist la Regina Maria Brașov (foto).

De altfel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă suplimentarea cu fier și acid folic pentru a reduce riscul de anemie feriprivă în rândul femeilor însărcinate. 

Ce greșeli alimentare fac gravidele

Oamenii de știință preocupați de starea nutrițională maternă în timpul sarcinii au analizat într-un studiu dieta a 150 de femei însărcinate în primul trimestru printr-un chestionar privind frecvența consumului de alimente. Cercetătorii au identificat trei modele alimentare majore: primul avea conținut ridicat de carbohidrați și conținut scăzut de grăsimi, al doilea, conținut ridicat de carbohidrați și conținut ridicat de grăsimi, iar cel de-al treilea, conținut ridicat de fibre. Aceștia au observat un număr mai mare de copii macrozomi (cu greutate mare la naștere) în cazul mamelor care au urmat al doilea și al treilea model alimentar. Modelul alimentar bogat în carbohidrați și scăzut în grăsimi a fost asociat cu diabetul gestațional (DG).

Deși pacientele din sistemul privat sunt, în general, informate și cu un nivel bun de educație medicală, medicul dr. Anca Dumitrache a observat că adesea gravidele fac greșeli alimentare: „Sunt femei care cred că trebuie să mănânce foarte mult pentru că au de hrănit două organisme, ceea ce e complet greșit. În fiecare trimestru sunt alte nevoi — nu cantitatea contează, ci calitatea. Altele, dimpotrivă, țin cure de slăbire, ceea ce este extrem de periculos pentru ele și pentru copil.” Medicul obstetrician consideră că nutriția trebuie adaptată cantitativ și calitativ în mod progresiv în fiecare trimestru de sarcină.

„Nu trebuie să mănânce excesiv de mult sau prea multe dulciuri, dimpotrivă trebuie să aibă o alimentație echilibrată, cu alimente proaspete, cu multe proteine, legume, cereale, fibre. Este cel mai important să ia vitaminele din alimentație, pe lângă ceea ce suplimentăm noi obstetricienii din tablete”, a explicat medicul obstetrician.

„Alimentația în sarcină nu înseamnă a mânca pentru doi”

Sergiu Cojanu, nutriționist în cadrul spitalului, a explicat care principiile de bază ale programului nutrițional pe care l-a conceput, în cadrul proiectului, împreună cu dr. Dumitrache.

„Alimentația în sarcină nu înseamnă a mânca pentru doi, ci a mânca mai echilibrat și mai conștient. Baza o formează alimentele proaspete, neprocesate, variate: legume și fructe colorate, proteine slabe — pește, ouă, carne de pasăre, leguminoase —, cereale integrale și grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, uleiul de măsline și nucile. Scopul este să asigurăm un aport suficient de vitamine, minerale și fibre, fără excese calorice.”

Nutriționistul a subliniat importanța unor nutrienți-cheie: acid folic, fier, calciu, vitamina D, acizi grași Omega-3, colină și iod. „Toți acești nutrienți pot fi aduși prin alimentație, dar uneori este nevoie de suplimentare medicală controlată”, a afirmat Cojanu.

O altă greșeală frecventă întâlnită în rândul gravidelor este restricția alimentară, din teama de-a nu acumula prea multe kilograme în plus pe durata sarcinii.

„Nu este indicat să se gândească că se va îngrășa și că nu va mai avea acea siluetă ca înainte și să se abțină, să țină cure de slăbire sau să aplice restricții alimentare pentru că atunci gravida nu va fi mai sănătoasă și va mai și obține un produs de concepție la naștere, care este anemic, sensibil la infecții, care va răci mai ușor, va face alergii mai ușor și nu se va dezvolta armonios”, a specificat dr. Dumitrache. 

Un ghid nutrițional clar, pentru fiecare etapă: sarcină și lăuzie

Echipa de la Regina Maria Brașov a elaborat ghidul nutrițional pe trimestrele de sarcină și perioada de alăptare, incluzând explicații simple, exemple de mese echilibrate și avertismente privind alimentele de evitat.

„Ghidul este oferit gravidelor încă de la prima consultație, iar varianta pentru perioada de lactație se înmânează la externare, odată cu documentele medicale. Este o sursă sigură de informație medicală, care vine direct de la specialiști, nu din rețelele de socializare sau din auzite. Scopul nostru este să avem paciente sănătoase și copii care se dezvoltă armonios. Dacă urmează indicațiile din ghid, rolul nostru devine mai ușor, pentru că femeile înțeleg deja principiile esențiale ale unei alimentații corecte”, a declarat dr. Dumitrache.

Acest plan nutrițional este un proiect de echipă și un sprijin real pentru paciente. Colaborarea dintre medic și nutriționist este cheia succesului programului. „Ne consultăm constant, astfel încât pacientele să primească recomandări coerente și sigure, într-un cadru multidisciplinar. Scopul este ca fiecare femeie să știe exact ce are de făcut în fiecare etapă — sarcină, alăptare, revenire în formă”, a mărturisit Sergiu Cojanu.

Ce greșeli alimentare fac lăuzele

Alimentaţia în perioada imediat după naştere este la fel de importantă în cazul mamei precum cea în sarcină. O analiză privind starea nutrițională (acizi grași și micronutrienți) a mamelor care alăptează și influența pe care dieta și suplimentarea alimentară o au asupra compoziției laptelui matern a fost făcută de cercetători spanioli, care au remarcat că femeile, în timpul alăptării, tind să aibă un model alimentar de calitate inferioară în comparație cu sarcina, chiar dacă necesarul lor de nutrienți este în mare parte mai mare. 

Oamenii de știință au observat o asociere pozitivă între suplimentarea nutrițională la mamele care alăptează și concentrația de nutrienți din laptele matern. Suplimentele de vitamine și/sau minerale care conțin vitamine liposolubile (A, D, E și K), vitamine din grupa B (B1, B2, B6, B12) și vitamina C, precum și unele minerale (seleniu, zinc, iod și magneziu) sunt cele care au cel mai mare efect asupra compoziției laptelui matern. În plus, s-au obținut rezultate pozitive și cu suplimentarea cu acizi grași polinesaturați omega-3.

Sergiu Cojanu a precizat că adesea constată la femeile care tocmai au născut că acestea încep dietele restrictive prea devreme, că nu consumă suficientă apă. Alte greșeli pe care le fac sunt: „omiterea meselor din lipsă de timp și excesele de cafea sau dulciuri pentru energie. Alăptarea și recuperarea postnatală cer răbdare și echilibru, nu diete agresive”, a subliniat Cojanu. 

„Un mit frecvent este că trebuie să mănânce mult și consistent pentru a avea lapte. În realitate, contează calitatea, nu cantitatea. Nevoia calorică crește cu aproximativ 450–500 kcal/zi, dar e important ca alimentația să fie variată, bogată în proteine, calciu, fier, omega-3 și fibre. Nu există o listă universală de alimente interzise — reacțiile pot fi individuale. Cel mai bine e să se observe cum reacționează bebelușul și să se evite doar alimentele care îi provoacă disconfort”, a mărturisit nutriționistul. 

„Alimentația este primul limbaj al iubirii între mamă și copil”

Proiectul nutrițional pentru gravide și lăuze de la Spitalul Regina Maria Brașov face parte din inițiativa mai amplă a rețelei Regina Maria, care ,,face totul pentru ca pacienții să se întoarcă sănătoși acasă.” Acesta ar putea fi implementat în toată rețeaua privată.

Pentru Sergiu Cojanu, nutriția maternă are și o dimensiune emoțională: „Fiecare alegere conștientă — un prânz echilibrat, un pahar de apă băut la timp, o farfurie colorată — este o formă de grijă. Alimentația este, de fapt, primul limbaj al iubirii între mamă și copil.”

Dr. Anca Dumitrache transmite un mesaj clar către gravide și proaspetele mămici: „O alimentație sănătoasă și echilibrată este primul pas spre o sarcină fără complicații, o recuperare ușoară și un copil cu imunitate bună, armonios și fericit. Cu sprijinul echipei Regina Maria, femeile pot ajunge sănătoase acasă, alături de copiii lor sănătoși — și asta este cea mai mare bucurie pentru noi.”

Articol susținut de Regina Maria