Premierul grec la Berlin. Va veni Tsipras la Merkel ca "europremier" si va pleca "rege al drahmei"? 

Greciei i-au mai ramas doua saptamani sa evite falimentul de stat. Comisia Europeana este de parere ca, incepand cu 9 aprilie, situatia financiara a statului elen va deveni „critica“. Este o eleganta formula oficiala, insa si un verdict dur asupra unei agonii financiare care se perpetueaza de cativa ani, trezind nelinisti in Europa si disperare in Grecia, unde o mare parte a populatiei a ajuns cu cutitul la os.

Principalul vinovat ar fi Germania, „supra-puterea“ europeana care impune politica de austeritate si nu-si plateste datoriile de razboi. Statul german actual e blamat la Atena ca „al patrulea Reich“, Merkel e caricaturizata desenandu-i-se o mustacioara „a la Hitler“. Si totusi, cancelarul german mai da o sansa guvernului grec: premierul grec Alexis Tsipras va fi luni la Berlin, in prima sa vizita oficiala in Germania, de la preluarea mandatului.

Vineri 20 martie, Tsipras a participat la summit-ul UE de la Bruxelles, unde din nou „a scaldat-o“, declarand ca momentan statul grec nu intampina dificultati in a-si plati creditele si a-si asigura functionarea. Nu ar exista „probleme de lichiditate, pe termen scurt“, a declarat Tsipras. El a mai consimtit sa prezinte in urmatoarele zile o lista ampla de reforme. A cata, oare?, ne intrebam. Permanenta conditie a creditarii in continuare a Greciei, de catre mult hulita (in Grecia) „troica“, a fost reformarea statului elen, insotita de combaterea coruptiei si evaziunii fiscale.

In ce priveste evaziunea, sambata a fost adoptata la Atena o lege de partiala gratiere fiscala a evazionistilor care si-au depus banii neimpozitati in alte tari. Prin scaderea amenzilor, guvernul grec spera sa aduca in tara banii negri pe care bogatasii greci ii au depusi in conturi din banci elvetiene. In sensul acesta, saptamana viitoare va vizita Atena secretarul de stat elvetian Jacques de Watteville, care e mandatat cu inceperea discutiilor referitoare la rezolvarea acestei probleme.

Cetatenii greci ar avea cca 1,4 miliarde de euro depusi pe conturi din bancile elvetiene, relata saptamana trecuta publicatia Tagesanzeiger.ch. O parte din acesti bani ar fi neimpozitati. Si alte publicatii din tara cantoanelor au scris zilele trecute despre „banii negri“ ai grecilor care scapa basma curata, in timp ce tara este amenintata de colaps fiscal. Ultima discutie pe aceasta tema intre ministrul de finante al Elvetiei, Eveline Widmer-Schlumpf, si omologul sau grec de atunci, Giannis Stournaras, ar fi avut loc acum mai bine de un an, in februarie 2014.

Vineri la Bruxelles, premierul grec Tsipras a promis insa negocieri in curand, pentru un „Tratat referitor la banii grecilor din Elvetia“. E de mirare aceasta tergiversare in adoptarea unor masuri concrete, a guvernelor grecesti care s-au perindat la putere incepand cu anul critic 2010. Iar de atunci au trecut cinci ani.

In martie 2010, scriam despre „Grecia, odiseea unui faliment. Cum bogatasii greci si-au impins propria tara in prapastie“. „Flota armatorilor Greciei e impresionanta, insa pluteste pe alte mari fiscale, decat ale patriei“, consideram a atunci, iar asertiunea pare valabila si azi. „Insa marii evazionisti fiscali nu sunt singurii care se antreneaza cu drag in initiative private, fugind ca dracul de tamaie cand e vorba sa-si plateasca darile la stat. Mai sunt si altii, mai mici”.

„Fara controlul capitalului, guvernul grec nu va putea stabiliza tara“, era de parere expertul fiscal John Christensen, directorul initiativei globale Tax Justice Network, care se angajeaza impotriva evaziunii fiscale. In realizarea acestui control, trebuie insa depasite serioase obstacole politice. Superbogatii sunt extrem de mobili, alunecosi si greu de prins, ca niste tipari. „Sunt insa multi liber-profesionisti si alti specialisti care castiga foarte bine. Acestia nu pot pleca chiar asa simplu din tara“ spunea Christensen, sperand intr-o fiscalitate aplicata mai corect si peste tot in statul elen, data fiind criza.

Au mai trecut doi ani, UE si alte institutii financiare „de ajutorare” au mai pompat niste zeci de miliarde in Grecia. S-a zis ca in special pentru salvarea bancilor, caci populatia a saracit si a intrat in somaj si mai mult. Cert este insa, ca pe linia recuperarii de taxe de la evazionistii fiscali s-a facut cam putin, desi intentiile au fost mari.

In februarie 2012, scriam despre „Agenti fiscali germani in mars catre „lista rusinii“ din Grecia“. ^ Pe urma banilor datorati statului elen se pornisera experti fiscali din Germania, care si-au oferit stiinta si experienta de munca Greciei, aflate in prag de faliment. 160 de functionari publici germani, unii dintre ei readusi de la pensie, voiau sa porneasca asaltul impotriva evazionistilor fiscali greci.

Ministerul de Finante elen a publicat in februarie 2012 o lista de 170 de pagini, cu 4.152 de nume, pe care ministrul de atunci, Evangelos Venizelos, a numit-o „lista rusinii“. Tot atunci, conturile din Elvetia ale unui fond de proprietate deschise pentru mandantul Lavrentis Lavrentiadis, au fost luat in vizorul justitiei grecesti. La cererea procuraturii, aceste conturi din Elvetia au fost inghetate, sperandu-se in „puterea exemplului“ pentru alti evazionisti.

Guvernul grec a mai dat un ultimatum evazionistilor fiscali. In 14 noiembrie 2011, acestia aveau zece zile la dispozitie, sa-si plateasca impozitele si taxele la stat. Cati dintre ei au facut-o, nu stim. Oricum, presa elena urla ca simpla lista, fara masuri aspre de la guvern, e doar „praf aruncat in ochi“. De atunci, n-am mai auzit ca guvernele grecesti sa-si traga consecvent evazionistii ficali de urechi, desi sumele nedeclarate la fisc erau inca de pe atunci evaluate intre 40-50 de miliarde de euro.

O vreme, banii „troicii” catre Grecia au curs, situatia era in stand-by. Apoi, s-au asteptat rezultatele alegerilor, in urma carora s-a instalat un guvern de stanga, cu parole populiste si nesustinute de realitati. Cu toate promisiunile electorale „de bine“ pentru popor, Alexis Tsipras si guvernul sau nu pot insa ocoli realitatea unui dezastru finaciar in care li se afla tara. In 18 martie, „bancile elene pierdeau depozite importante“, dupa cum relata joi Hotnews.ro.

„Din bancile grecesti au fost retrase miercuri depozite de circa 300 milioane de euro, cea mai mare suma zilnica din luna februarie, cand intelegerea la nivel european a oprit colapsul sistemului financiar, au declarat joi doi bancheri citati de Reuters. Bancile elene pierd continuu depozite inca din decembrie, cand intensificarea tensiunilor politice a raspandit teama de o noua criza financiara si de o iesire a Greciei din eurozona“.

Aceeasi publicatie cita saptamana trecuta declaratii venite de la Fondul Monetar International, conform carora Grecia ar fi „cel mai necooperant stat cu care organizatia a avut de-a face de-a lungul celor 70 de ani de la infiintare“, in tip ce oficiali germani ar fi declarat ca „Sa incerci convingerea guvernului de la Atena e ca si cand ai calari un cal mort“. Iar ministrul de finante german Wolfgang Schäuble ar fi declarat miercuri ca „Timpul este limitat pentru Grecia”, apreciind ca „este din ce in ce mai dificil” de gasit solutii la problemele Atenei, a carei trezorerie este practic goala.

La finele lunii februarie, scriam ca „Germaniei pare ca nu-i mai pasa de Grexit, iesirea Greciei din zona Euro“. Initial, Germania refuzase oferta noului guvern de la Atena de prelungire a ajutorului financiar al UE prin mecanismul de control financiar european EFSF, considerand angajamentele de reforme „prea subtiri“. Pana la urma, ajutorul a fost prelungit pe un termen de patru luni. Insa intre guvernul grec si cel german situatia a devenit si mai tensionata.

Cati bani germani sunt in joc? In jur de 50 de miliarde de euro. Primul „colac de salvare” aruncat Greciei de UE si FMI a fost in valoare de 73 de miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde parte germana, derulati prin banca de stat KfW si girati de guvernul german. Din al doilea fond de ajutorare, din care s-au platit 141,9 miliarde euro, Germaniei ii revin 38,5 miliarde euro. In ultimii trei ani insa, bancile germane si-au recuperat mare parte din datoriile debitorilor, ramanand doar cu 23,5 miliarde de euro, dintre care 15,2 miliarde chiar de la statul grec.

Noul guvern de la Atena a invocat in repetate randuri „datoria istorica” a Germaniei fata de Grecia, in urma celui de-al doilea razboi mondial, si care ar acoperi o mare parte din actuala datorie externa a Greciei. Guvernul german nu este insa dispus sa negocieze datorii recente pe fondul unor pretentii aparent stinse de decenii. Acest lucru a tensionat si mai mult relatia greco-germana, ajungandu-se ca, in ultimii ani, cancelarul Angela Merkel sa fie hulita public la Atena si comparata cu Hitler.

Parodiind atitudinea greceasca, saptamanalul Spiegel publica luni 23 martie, in editia sa tiparita, un articol de fond referitor la „Supra-puterea germana. Cum ii vad europenii pe nemti“, ilustrandu-l pe coperta cu o un colaj fotografic in care Merkel „color” priveste voioasa si inocenta spre ceruri, inconjurata de ofiteri germani „in alb-negru”, din al treilea Reich. Spiegel considera ca „germanii sunt considerati din nou o supra-putere. Insa ei sunt mai degraba un hegemon slab, decat unul puternic, pe continent”.

Nu este pentru prima data cand Spiegel o acuza pe Merkel de lipsa de actiune concreta, de fermitate atat in plan intern, cat si european sau chiar international. Cu o fotografie a cancelarului in care aceasta parea deconcertata si neajutorata si pe care o titrasera „Angela mutlos” (Angela fara curaj), jurnalistii de la Spiegel o provocau in decembrie 2008, la decizii ferme, pe fondul crizei financiare tocmai declansate in Europa si in Germania.

Sa credem ca Spiegel, prin noua sa provocare jurnalistica, vrea sa dea un impuls cancelarului, in a lua o decizie finala in cazul Greciei sau in cazul Grexit (Greece Exit, adica iesirea Greciei din zona euro)? Se va mai prelungi un pic „coma” Greciei, sau i se scot „intubatului” tuburile de oxigen? Va veni Tsipras la Merkel ca „europremier” si va pleca „rege al drahmei”? Luni, dupa intalnirea de la Berlin, probabil ca vom afla.