Premierul Ilie Bolojan, după ce Avocatul Poporului a atacat la CCR reforma administrației: „Este prima dată în ultimii trei ani când face acest lucru”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că Guvernul va depune la Curtea Constituțională argumentele în susținerea celor patru măsuri contestate de Avocatul Poporului în pachetul de reformă administrativă. „Avocatul Poporului are dreptul constituțional să facă o asemenea sesizare, dar este prima dată în ultimii trei ani când exercită această prerogativă”, a spus Bolojan.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, premierul Ilie Bolojan prezintă marți care sunt argumentele Guvernului pentru cele patru măsuri contestate de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională.
„Prima măsură contestată privește posibilitatea ca un funcționar public să poată lucra, în regim parțial, la două primării de comună. În multe localități mici, un funcționar nu are de lucru cu normă întreagă. Altora le este greu să își găsească oameni calificați pe anumite posturi. Un urbanist, de exemplu, nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică. Soluția propusă încearcă să reducă cheltuielile de personal, fără să afecteze activitatea primăriilor, și să permită angajarea de personal calificat în mediul rural, pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor. Este doar o posibilitate pe care primăriile o pot folosi pentru a fi mai eficiente și pentru a valorifica pe deplin pregătirea funcționarilor”, susține premierul.
A doua măsură introduce obligația ca nu doar vânzătorul, ci și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte certificat de atestare fiscală, deci să nu aibă datorii la primăria din localitate. Până acum, doar vânzătorul avea această obligație. Este de bun-simț ca un cumpărător care are bani pentru achiziții importante să își plătească obligațiile față de comunitate înainte de a face noi investiții.
„A treia temă privește posibilitatea ca primăriile sau Agenția pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale, atunci când există datorii către autoritatea publică. Este corect ca un cetățean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcționarea și dezvoltarea comunității în care locuiește? Este în regulă să ai doar drepturi, fără să te achiți de minime obligații?
A patra prevedere contestată la Curtea Constituțională prevede suspendarea permisului de conducere în cazul neplății, într-un termen rezonabil, a amenzilor de circulație. De ce este necesară? În România se încasează doar 40% dintre amenzile de circulație. Deci 6 din 10 persoane amendate nu plătesc. Nu este vorba doar despre sume importante pierdute de la buget. Este vorba despre eficiența diminuată a unor măsuri de disciplinare a traficului în țara cu cel mai mare număr de accidente rutiere cu victime din Uniunea Europeană. Cine rămâne mereu nepedepsit se va simți liber să încalce legea din nou”, spune Bolojan.
Premierul mai afirmă că deși este dreptul Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, personal nu crede că aceste măsuri ar fi neconstituționale.
„Este, desigur, dreptul Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională. Dar eu cred cu tărie că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituționale, ci reprezintă opțiuni de politici publice menite să crească disciplina administrativă și bugetară, dar și siguranța cetățenilor. Nu putem avea o administrație mai bună și o țară mai sigură fără să creăm și condițiile necesare, inclusiv în legislație, pentru asta”, a mai precizat premierul.
Ce critică Avocatul Poporului
Reacția premierului vine după ce Avocatul Poporului a atacat săptămâna trecută la CCR ordonanța de urgență care prevede măsuri de reformă a administrației publice locale și centrale, dată de Guvern în februarie, ce vizează inclusiv noi sancțiuni pentru șoferii care nu își plătesc amenzile. Curtea Constituțională nu a stabilit încă un termen pentru judecarea contestației făcute de Avocatul Poporului.
Potrivit actualului Avocat al Poporului, Renate Weber, care se află la sfârșitul mandatului, ordonanța conține prevederi neconstituționale, care încalcă drepturi fundamentale ale omului.
Renate Weber argumentează că Guvernul a folosit „excesiv delegarea legislativă” și afectează rolul Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, prin modificarea și completarea a atât de multe acte normative prevăzute în ordonanța de urgență.
În ansamblu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.7/2026 nu doar fragmentează sistemul legislativ, ci afectează echilibrul constituțional între puteri și încredere publicului în stabilitatea normelor.Avocatul Poporului
Conform Avocatului Poporului, actul emis de Guvern are un „impact social brutal” și încalcă articolul 1, aliniatul 3 din Constituție.
România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluției din decembrie 1989, şi sunt garantate.Constituția României
De asemenea, Weber mai afirmă că Executivul, prin actul normativ adoptat în februarie „nu respectă interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți”, apreciind că prin OUG 7 „au fost dispuse măsuri legislative de natură a afecta în mod negativ” aceste drepturi constituționale.
Guvernul creează o „categorie privilegiată pentru funcționarii publici”
În continuarea expunerii de motive, Avocatul Poporului reclamă că prevederile legale referitoare la cumulul de funcții publice se referă doar la angajații din cadrul autorităților din administrația locală supuse reorganizării, nu și celor din administrația publică și nu respectă principiul egalității de drepturi și creează o „categorie privilegiată pentru funcționarii publici”.
Avocatul Poporului a criticat și prevederea privind executarea silită a persoanelor cu handicap, care primesc indemnizație de însoțitor sau pentru asistent personal, pentru neplata impozitelor și taxelor locale în termenul legal.
Renate Weber subliniază că persoanele cu handicap au fost deja vulnerabilizate prin creșterea impozitelor și taxelor iar Guvernul, prin OUG 7, „instituie o formă inovativă și inedită de colectare a taxelor și impozitelor, iar prima categorie de persoane cu care Guvernul înțelege să demareze acest proces sunt persoanele cu handicap, pentru a le responsabiliza”.
Achitarea taxelor şi impozitelor este, într-adevăr, o obligație a tuturor cetățenilor, însă, depășirea termenelor legale în achitarea acestora nu poate justifica ingerința abruptă a statului asupra unor venituri acordate persoanelor cu handicap grav, transformând un instrument de protecție socială într-un gaj la dispoziția organelor fiscale. O astfel de ingerință golește de conținut natura celor două indemnizaţii și acordă prioritate intereselor bugetare, în detrimentul obligației pozitive a statului de a sprijini persoanele vulnerabile.Avocatul Poporului
De asemenea, Avocatul Poporului a criticat și executarea silită a persoanelor care încasează bani cu titlu de venit minim de incluziune pentru neplata impozitelor și taxelor locale.
Și suspendarea carnetului șoferilor care nu își plătesc amenzile contravenționale în termen de 90 de zile este criticată de Avocatul Poporului, apreciind că formularea din OUG este neclară în privința sancțiunii suplimentare legată de suspendarea dreptului de a conduce pe care o cataloghează drept „formă de pedeapsă civilă excesivă”.
În contextul expus, apreciem că legiuitorul a considerat ca fiind proporționala pentru o faptă de încălcare a legislației rutiere aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale (amenda) și a unei sancțiuni contravenționale complementare, constând în suspendarea dreptului de a conduce, astfel că prin aplicarea unei sancțiuni suplimentare, administrativă sau fiscală, cu același efect, rezultată însă din neexecutarea obligației de plată a amenzii rezultată din încălcarea legislației rutiere, sancțiunea aplicată devine disproporționata față de gravitatea faptei.Avocatul Poporului
Totodată, Renate Weber critică dispozițiile legale prin care proprietarii care vor să-și vândă locuințele, cât și persoanelor care vor să cumpere, au nevoie de un certificat de atestare fiscală prin care să arate că trebuie să achite datoriile către bugetul local „aduc atingere dreptului de proprietate privată, deoarece se condiționează înstrăinarea și dobândirea dreptului de proprietate de achitarea tuturor obligațiilor fiscale” ale vânzătorului și cumpărătorului.
În concluzie, condiționarea înstrăinării şi dobândirii bunurilor de prezentarea certificatelor de atestare fiscală, coroborată cu sancțiunea nulității absolute, reprezintă o restrângere neconstituțională a dreptului de proprietate. Măsura este disproporţionată, nejustificată și afectează atât substanța dreptului, cât și securitatea raporturilor juridice. În loc să protejeze un interes public legitim, ea instituie o interdicție generală și excesivă, incompatibilă cu exigențele statului de drept și cu garanțiile constituționale ale proprietății private.Avocatul Poporului