Presa germana despre expulzarea romanilor: O problema politica in Italia

Cazul Reggiani, atacul cu bate asupra romanilor de la Roma si expulzarea, in premiera, a unor cetateni UE dintr-un spatiu al Uniunii, ocupa paginile a peste 100 de publicatii din Germania, Austria si Elvetia. Tonul este mai degraba constatativ si moderat; mass-media de limba germana nu intentioneaza sa inflameze spiritele. Nu tot asa sunt, insa, reactiile cetatenilor la problema.

Unii ataca chiar fundamentele politicilor nationale si europene in problema migratiei si a tolerarii „fructelor putrede” din Uniune.

Ce zice presa

Frankfurter Rundschau din 2 noiembrie titreaza „Romanii trebuie sa plece“ (autor Dominik Straub). Acelasi autor, in editorialul „Polita pentru nepasare“, se arata surprins ca stanga moderata italiana se refera la explozia de criminalitate, ca o consecinta a aderarii la UE, la 1 ianuarie 2007, a „acestei tari sarace“ (n.r. Romania).

„Din clandestini, cetatenii ei au devenit comunitari, profitand astfel de libertatea de miscare a persoanelor in spatiul Uniunii“.

„Inca de la inceputul anului 2006, o directiva a Uniunii Europene stipuleaza ca strainii din UE care nu pot sa-si asigure singuri mijloacele de subzistenta, sau constituie un pericol pentru linistea si siguranta publica, pot fi expulzati in tara de origine“ precizeaza Straub.

Autorul considera ca Italia nu a pus in aplicare aceasta directiva, cum au facut-o alte tari, autoritatile privind cu nepasare cum in orase apar baraci jalnice, cu mii de est-europeni fara acoperis, „favele“ care s-au transformat in butoaie cu pulbere.

„Criminalitatea, inevitabil urmata de tendinta localnicilor spre generalizare si ura xenofoba, sunt polita pe care trebuie s-o plateasca acum politicienii italieni, pentru comportamentul lor delasator“, conchide Straub.

Spiegel vorbeste despre „cresterea, in Italia, a resentimentelor fata de imigrantii din Romania, ca urmare a crimei din 31 octombrie“. Netzeitung.de se refera la statisticile criminalitatii romanesti in Italia, in care „cetatenii din Romania comit mai multe infractiuni decat orice alta grupare etnica“.

Informatia statistica este difuzata si de Deutsche Presse Agentur, deci preluata de majoritatea presei germane pe subiect. NZ online mai precizeaza ca, in Italia, imigrantii romani sunt persoane „cu un nivel de educatie scazut; romanii absolventi de universitati se inghesuie mai cu seama inspre Germania si Marea Britanie“.

Suddeutsche Zeitung (SZ) mentioneaza intentia autoritatilor italiene de a aplica masurile de expulzare asupra 5.000 de imigranti din Romania, precum si intentia autoritatilor romane de a conlucra cu politia italiana, in problema infractionalitatii cetatenilor romani din Peninsula.

Cotidianul german il mai citeaza si pe prefectul politiei din Roma, Carlo Mosca, care ar fi declarat: „Voi semna expulzarile imediat. Avem nevoie de o conduita dura, astfel de bestii trebuie contracarate cu severitate maxima“.

Masurile initiate au fost considerate ca deplasate de catre Asociatia Avocatilor din Italia.

Tot SZ din 3./4.11. publica un reportaj amplu, in care se incearca si delimitarea etnica: „In limbajul politicienilor, sunt numiti in general „romani“, ceea ce corespunde nationalitatii lor. In baruri insa, ei se numesc „zingari“ – ceea ce, in Italia, pentru poporul rrom, este la fel de putin corect, ca si cuvantul german „Zigeuner“.

Sinti si rroma s-au impus in vocabular, sinti aflandu-se in centrul, iar rroma in estul Europei“.

„Trebuie sa ne opunem ca acest tigru furios, ura xenofoba, sa iasa din cusca“, a spus ministrul de interne italian, citat in cotidianul austriac Kurier, din 3 noiembrie.

„Auto-numitul „rege“ al rromilor, Florin Cioaba, care locuieste in Romania, a pledat pentru rezolvarea problemelor in tara, nu in Italia“ scrie Mitteldeutsche Zeitung. „Avem nevoie de legi care sa asigure o mai buna protectie sociala si noi locuri de munca, asa incat oamenii sa nu mai emigreze“ ar fi spus Cioaba, citat de MZ.

Welt online face istoria baracilor de la marginea oraselor italiene, considerand favelele necontrolate, ca un fel de comandamente de unde se merge la furat si focare de infractionalitate. Welt mai considera ca intreaga problema are un aspect politic. „Pentru Guvernul de stanga-centru, cu tendinte liberale, al Italiei, este o incercare grea.

Administratia Prodi trebuie sa se defineasca, in fata opozitiei conservatoare, ca un guvern al ordinii-si-legii“ .

„Este o problema europeana -se aude din ce in ce mai des, la nivel de guverne-, numai ca Italia este momentan cea mai afectata. De aceea, premierul Prodi l-a rugat pe ministrul de interne european, ca problema sa fie abordata intr-o conferinta.

Silvio Berlusconi sta insa in expectativa, ca sa vada ce curs adopta stanga moderata, aflata momentan la mare proba. „Prodi ar fi „un mincinos“, care nu ia lucrurile in serios, se aud voci de la Forza Italia, iar Veltroni, noua speranta a stangii, ar trebui „sa-si dea demisia“. Hai sa zicem“ conchide autorul articolului din Welt.de.

Partidul italian de dreapta, Alleanza Nazionale, aflat in opozitie, merge chiar mai departe in reglementarea nationala a migratiei, conditionand votul sau in Parlamentul italian, de introducerea unui paragraf: „Cetatenii UE, care dupa trei luni, nu pot face dovada surselor sale de subzistenta, sa fie expulzati“. Premierul Prodi n-a reactionat inca la aceasta propunere.

Karin Tertinegg, jurista si cercetatoare la Institutul vienez pentru Stiinte Umane, atentioneaza insa, in Wiener Zeitung din 2 noiembrie, ca „Dreptul la libera circulatie a persoanelor este unul dintre cele patru principii de baza ale Uniunii Europene.

Indiferent ce ordonante se pun in aplicare, Italia este stat semnatar al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, fiind, in consecinta, obligata sa le respecte“.

Ce zice lumea

„Proiectul socialist UE a esuat demult. Saracia, dezradacinarea, criminalitatea si proletariatul iau proportii. In Italia, Elvetia, Germania si intregul spatiu european, Uniunea a inceput, incet, sa calce in haznaua propriei ideologii.

E timpul ca fiecare tara europeana sa isi caute linistea si disciplina in propriile randuri”, spune forumistul Pra, comentand un amplu articol despre masurile de expulzare, aparut ieri pe Neue Zuricher Zeitung (NZZ online).

Diaula, pe un forum german, scrie conciliant: „Daca vrem intr-acolo (n.r. UE) atunci trebuie sa ne apropiem, nu sa ne indepartam. E o fictiune sa aplici regulile UE numai pentru cei buni si cuminti. Nu suntem in supermarket, unde cumparam doar fructe proaspete. Regulile Uniunii sunt valabile si pentru „fructele stricate“.

„Amato, care n-a zis multe la violarea si omorarea unei italience de catre un migrant indian cu pasaport romanesc, vrea ca acum sa impiedice „sa iasa din cusca acest tigru groaznic, furia xenofoba“. Ani de zile, casta politica din Italia si din intreaga Europa a rabdat si bagatelizat criminalitatea strainilor, critica a fost considerata rasista si xenofoba.

Dupa o serie de masuri Placebo, amestecul popoarelor merge mai departe. Insa revolta victimelor europene „sa ramana in cusca“…pentru a nu deranja armonia societatii de ocupatie multiculturala.“ spune Gast (musafir) pe un forum cu orientare nationalista

Parizianul, pe un alt forum german, explica: „ E diferenta, intre viata de zi cu zi si fictiunea europeana, conform careia, o sedere in spatiul UE este ca si una intre granitele nationale. Tindem spre asta, insa suntem la decenii departare de tel.

Obiceiurile, caracteristicile, evolutiile si egoismele nationale sunt inca mult prea inradacinate, de aceea nu poti sili o tara si cetatenii ei, sa adaposteasca raufacatorii straini. In fond, avem destul de lucru cu ai nostri.“

„Expulzarea e necesara, cu conditia ca fapta sa fi fost suficient dovedita si sa nu se ajunga la expulzari in masa. Aceasta este, in opinia mea, un echilibru intre responsabilitatea statului national si vointa politica, inspre o Europa unita, care se afla insa doar in faza de constructie.

Spargatorii, violatorii, criminalii, fie ei rromi sau islamisti, daca nu respecta legile tarii-gazda, trebuie expulzati si nu cocolositi cu ajutoare sociale sau cu fonduri de integrare in valoare de miliarde“, concluzioneaza acelasi Parizian.