Presedintele Basescu a contestat Legea privind Statutul parlamentarilor la Curtea Constitutionala

In adresa trimisa Curtii Constitutionale se arata ca motivul sesizarii de neconstitutionalitate a Legii privind Statutul deputatilor si al senatorilor este acela ca actul normativ, trimis spre promulgare, stabileste atat pentru parlamentarii in functie, cat si pentru fostii parlamentari, unele drepturi care, prin natura lor excesiva, se constituie in privilegii si, totodata, instituie discriminari intre diferitele categorii de cetateni romani.

Prevederile in cauza incalca prin urmare art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei unde se prevede ca: ,,(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari; (2) Nimeni nu este mai presus de lege.’’

In expunerea de motive se arata ca unele dispozitii ale actului normativ incalca si principiul constitutional al neretroactivitatii legii precum si prevederile art. 138 alin. 5 din Constitutie referitoare la cheltuielile bugetare.

Potrivit sesizarii de neconstitutionalitate, indemnizatia tranzitorie, pe o perioada de trei luni, prevazuta de art.

41 alin 6 din Lege, este nejustificata avand in vedere ca parlamentarul are un mandat de reprezentare a poporului, strict delimitat de prevederile constitutionale, el cunoscand foarte bine ca la expirarea acestui mandat, daca nu mai este ales pentru unul nou, trebuie sa-si reia activitatea obisnuita.

In cazul acestei prevederi se incalca inclusiv dispozitia constitutionala referitoare la caracterul social al statului prevazuta la art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

„Demnitatile se exercita in interesul poporului, astfel ca nu pot fi detasate de perceptia si de starea economica generala, motiv pentru care nu se poate sustine atribuirea unor asemenea drepturi pentru demnitarii romani, inclusiv parlamentari”, se arata in adresa trimisa Curtii Constitutionale. Totodata, dispozitiile art. 41 alin. 6 din Lege vin in contradictie si cu dispozitiile art. 138 alin.

5 din Constitutie care prevad ca ,,Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare’’, intrucat actul normativ nu prevede sursa de finantare pentru cheltuielile facute cu plata indemnizatiei tranzitorii.

De asemenea, in sesizare se precizeaza ca art. 49 alin. 1-5, precum si art. 50 alin. 2 din Lege, referitoare la regimul pensiilor pentru parlamentari, incalca prevederile art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1 si 2 si art. 138 alin. 5 din Constitutie.

Aceste prevederi creeaza discriminari intre categoria pensionarilor parlamentari si categoria celorlalti pensionari, inclusiv in ceea ce priveste indexarile. Parlamentarii ar urma astfel sa beneficieze de indexarile operate in cazul tuturor categoriilor de pensionari, dar si odata cu actualizarea pensiilor ca urmare a modificarii indemnizatiilor deputatilor si senatorilor.

Nu in ultimul rand, presedintele Romaniei semnaleaza ca art. 49 alin. 1-4 si art. 50 alin. 2 din Lege incalca prevederile art. 138 alin. 5 din Constitutie deoarece nu sunt prevazute sursele de finantare pentru plata pensiilor in cuantumul stabilit si pentru indexarile periodice ce vor fi facute pensiilor deputatilor si senatorilor in concordanta cu indemnizatiile parlamentarilor in functie.

In plus, art. 49 alin. 5 din Lege este apreciat drept neconstitutional, incalcand art. 15 alin. 2 din Constitutie, deoarece prevede ca de stabilirea pensiilor beneficiaza si ,,deputatii si senatorii al caror mandat s-a derulat si expirat in perioada 1990-2004’’.

Tot in sesizarea de neconstitutionalitate, seful statului arata ca art. 41 alin. 3 care prevede ca „indemnizatia lunara are regimul juridic prevazut de lege pentru salariu, cu reducerile si majorarile prevazute de lege si de regulamentele celor doua Camere”, este de asemenea neconstitutional, fiind in contradictie cu art. 16 alin. 1 si 2 din Constitutie.

In sprijinul afirmatiei se precizeaza ca „art. 20 din Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica prevede ca indemnizatia este unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei.

Prin interpretarea acestui text, rezulta ca legiuitorul a inteles sa faca o distinctie clara intre termenul de ,indemnizatie’ si termenul de ,salariu’ „.

In plan juridic, persoanele care beneficiaza de salariu au dreptul ca pe langa aceasta forma de remunerare sa beneficieze si de celelalte sporuri prevazute de lege (vechime, confidentialitate, conducere, spor de doctorat, etc), in timp ce persoanele care beneficiaza de indemnizatie nu pot avea si alte tipuri de sporuri salariale.