Președinții judecătoriilor spun că discuțiile despre reforma pensiilor „pun în pericol statul de drept și viitorul sistemului de justiţie”

Prejudiciul provocat de actualele dezbateri care afectează imaginea magistraților destabilizează sistemul de justiție și pune în pericol viitorul magistraturii, acuză președinții judecătoriilor din țară într-un apel comun transmis joi. El vine după apeluri similare transmise în ultimele două zile de conducerile curților de apel și ale tribunalelor.

„Atragem atenţia asupra faptului că poziţiile exprimate în ultima perioadă de mass media, mediul politic, chiar şi de funcţionari ai statului prin care se denaturează adevărul sau se prezintă într-o manieră tendenţioasă informaţii legate de sistemul de justiţie, scoase din context, pun în pericol nu doar locul pe care una dintre cele trei puteri în stat – puterea judecătorescă – îl are în statul de drept, cel puţin în percepţia publică, dar şi viitorul sistemului de justiţie în ansamblu”, se menționează în scrisoarea comună.

Judecătorii atrag atenția că meseria de magistrat nu mai este căutată la fel de mult precum în trecut din cauza volumului de lucru în continuă creştere, a condiţiilor de muncă şi a numeroaselor interdicţii inclusiv de natură personală, motiv pentru care „prejudiciul produs de afectarea imaginii publice a autorităţii judecătoreşti nu este doar unul prezent, destabilizând sistemul de justiţie, ci pune în pericol viitorul magistraturii, prin scăderea atractivităţii profesiei, în principal și prin stigmatizarea constantă a corpului magistraţilor”.

„În încheiere, preşedinţii judecătoriilor susţin dialogul între cele trei puteri ale statului şi îndeamnă exprimarea punctelor de vedere referitoare la sistemul de justiție într-o manieră care să servească intereselor statului de drept, în urma unei examinări de ansamblu a sistemului de justiție, conștientizând impactul propagării unor informaţii trunchiate într-un context social deja tensionat”, conchid președinteții de judecătorii.

Scrisoarea integrală a președinților de judecătorii:

Reforma pregătită de guvern

Proiectul propus de Ilie Bolojan prevede ca vârsta de pensionare să crească la 65 de ani pentru magistrați, urmând să crească și vechimea, de la 25 la 35 de ani, de la care pot ieși la pensie. De asemenea, pensia magistraților ar urma să fie maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este acum.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, așa numitele „pensii speciale”, depășește 11.637, iar cei mai mulți – peste 5.624 – sunt magistrați, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie de serviciu a acestora este de 25.214 lei / brut (peste 5.000 de euro). Suma e de peste 9 ori mai mare decât pensia medie naţională, în cuantum de aproximativ 2.800 de lei.

Legea care a introdus pensiile de serviciu pentru magistrați a fost adoptată în 1997. La momentul adoptării, pensia era gândită ca o garanție a independenței magistraților, un mecanism menit să-i protejeze de influențe externe și corupție. La acea dată, salariile din magistratură erau modeste. Legea oferea o compensație: o pensie calculată în funcție de ultimul salariu, și nu de contribuții. Legea a fost susținută politic ca parte din pachetul de reforme necesar pentru aderarea la UE.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de mai multe ori: baza de calcul a inclus și sporurile, s-a menținut posibilitatea pensionării anticipate, iar valoarea pensiilor a crescut considerabil.