Prima sedinta de Consiliu General cu majoritate USL. Primarul Sorin Oprescu vrea sa treaca proiecte de peste 2,5 miliarde de euro

​Consiliul General al Municipiului Bucuresti se va intalni, marti, in sedinta extraordinara, aceasta fiind prima sedinta din acest mandat in care se discuta probleme administrative. Pe ordinea de zi sunt nu mai putin de 50 de proiecte de hotarare, multe respinse in mandatul trecut de majoritatea PDL si aspru criticate de societatea civila. Printre acestea se numara un imprumut de 800 de milioane de euro pe care Primaria Capitalei ar urma sa-l acceseze, fara sa se mentioneze exact pe ce vor fi cheltuiti banii, alocarea unei finantari de 1, 57 miliarde de euro pentru realizarea inelului median (autostrada suspendata) si continuarea altor proiecte gigant de infrastructura. In total, aceste proiecte insumeaza peste 2,5 miliarde de euro. In comparatie, in 2012, bugetul Primariei Capitalei este de circa 1 miliard de euro. Sorin Oprescu mai vrea sa ia de la Guvern terenul de la Esplanada si sa concesioneze 1500 mp, la intersectia Calea Grivitei cu str. Buzesti, unui investitor privat, ca sa construiasca un mall.

Potrivit proiectului de hotarare afisat pe site-ul Primariei Capitalei, imprumutul de 800 de milioane de euro ar urma sa fie accesat de pe piata bancara si rambursat in 20 de ani. Din acest imprumut, 500 de milioane de euro ar urma sa fie alocati pentru plata obligatiunilor emise de municipalitate in vremea mandatului primarului Adriean Videanu si care au data scadenta in 2015. In acest moment gradul de indatorare al Primariei Capitalei este de 10 la suta potrivit informatiilor oficiale. Restul de 300 de milioane de euro ar urma sa fie folositi pentru investitii, insa nu se specifica ce anume: „Dezvoltarea Municipiului Bucuresti este unul dintre principalele obiective ale administratiei publice locale. In contextul actual, in care criza economico-financiara se manifesta pregnant, rolul administratiei publice locale este acela de a realiza obiective de investitii de interes local atat din surse proprii cat si din finantari rambursabile de la institutii financiare”, se arata in expunerea de motive semnata de primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Referitor la inelul median (autostrada suspendata), primul tronson din acesta, cu o lungime de circa 13 km, ar urma sa coste 1,57 miliarde de euro, investitia fiind finantata” din alocatii bugetare sau alte sume legal constituite”, potrivit proiectului de hotarare aflat pe site-ul Primariei Capitalei. Costurile vor fi distribuite astfel:

– constructia in sine, cu pasajele subterane si supraterane: 1,1 miliarde euro pentru cei 13,1 km

– obtinerea si amenajarea terenului: 228 milioane euro;

– amenajarea peisagistica: 1,8 milioane euro;

– proiectarea, consultanta si asistenta tehnica: circa 57-58 milioane euro;

– organizare de santier si alte cheltuieili neprevazute: 153 milioane euro.

Vezi aici traseul inelului median.

Primarul Sorin Oprescu a declarat la inceputul anului, cand proiectul a fost pus pentru prima data pe ordinea de zi a Consiliului General (dar nu a fost aprobat), ca autostrada suspendata va fi facuta in parteneriat public-privat cu o companie chineza, deoarece acesti bani nu exista in bugetul municipalitatii. El a spus ca investitia privata va fi recuperata dintr-o taxa de drum care ar putea costa intre 18 si 21 euro/an. Prin aprobarea indicatorilor tehnico-economici, Consiliul General isi asuma ca autostrada suspendata va costa 1,57 miliarde de euro, iar aceasta suma este posibil sa fie platita de la bugetul local. Mai mult, proiectul de hotarare nu mentioneaza nimic de societatea chineza. Cea mai scumpa autostrada din Scotia a costat 770 milioane de euro pentru 8 km.

Celelalte proiecte puse pe ordinea de zi a sedintei de Consiliul General de marti se refera la:

– aprobarea sumei de circa 8 milioane de euro pentru realizarea exproprierilor necesare construirii strapungerii Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu. Proiectul, demarat la sfarsitul anului 2010 prevede refacerea totala a b-dul Nicolae Grigorescu, pe o lungime de cca 2,4 km, cu un carosabil de 3 benzi pe sens si a bd. Splai Dudescu, pe o lungime de 1,2 km, cu 4 benzi pe sens, un pasaj rutier peste Splai Dudescu si Dambovita, un pod de 64 m, peste Dambovita, la nivelul Splai Dudescu. Acesta este blocat din 2011 deoarece Consiliul General nu a aprobat lista cu imobilele ce urmau a fi expropriate. Proiectul nu este afisat pe site-ul Primariei pentru a putea fi consultat.

– aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pentru centrul Capitalei, un proiect care ar urma sa transforme in spatii pietonale mai multe strazi din centrul orasului. Vezi aici cum se va transforma Capitala.

– aprobarea listei imobilelor ramase de expropriat si sumele aferente despagubirilor pentru continuarea lucrarilor la Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus. Proiectul nu este afisat pe site-ul Primariei pentru a putea fi consultat.

– aprobarea listei imobilelor ramase de expropriat si sumele aferente despagubirilor pentru continuarea lucrarilor de largire a Soselei Pipera. Proiectul nu este afisat pe site-ul Primariei pentru a putea fi consultat.

– strategia de salubrizare a Municipiului Bucuresti, un document fara de care nu se pot organiza noile licitatii pentru salubrizarea sectoarelor. Curtea de Apel Bucuresti a anulat in noiembrie 2011 contractele de salubrizare incheiate de primariile de sector in urma cu peste zece ani deoarece acestea au fost prelungite fara licitatie. Vezi aici ce prevede documentul.

– inaintarea catre Guvernul Romaniei unei cereri de transferarea a terenului de la Esplanada (bd. Unirii) catre municipalitate. Oprescu a declarat in mai multe randuri ca doreste sa amenajeze un parc pe amplasamentull respectiv.

– concesionarea unui teren de 1.500 mp, situat in Calea Grivitei nr. 100-102, unui investitor privat. Concesiunea ar urma sa se realizeze in urma unei licitatii, iar pe teren ar urma sa se construiasca un imobil cu destinatia de birouri, servicii, hotel, comert, locuinte, servicii bancare, multiplex-cinema. Terenul a fost expropriat pentru construirea Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Un investitor privat a anuntat deja ca va construi pe acel teren un mall. Vezi cum va arata mall-ul si cine il construieste.

– aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti. Potrivit PUZ-ului, care stabileste practic traseul penetratiei, aceasta reprezinta o ruta alternativa la bd. Iuliu Maniu si va lega centrul Bucurestiului de autostrada Bucuresti-Pitesti (A1). Drumul va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata. Intre timp, Tribunalul Bucuresti a anulat, in luna iulie, autorizatia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona care sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Primaria Capitalei poate face recurs.

– aprobarea Planului Urbanistic Zonal str. N Tonitza nr. 7-9, Str. Franceza nr. 26, Splaiul Independentei, sector 3. Acest plan urbanistic prevede construirea unei parcari supraterane in Centrul Istoric pe strada Toniza. Proiectul a fost respins in nenumarate randuri de fostul Consiliu General.

Desi Legea administratiei publice locale prevede ca proiectele de hotarare sa fie afisate pe site-ul primarieii cu cel putin 3 zile inainte de sedinta de Consiliu General, luni, la ora 16.00, cu o zi inainte, sunt afisate doar 30 din cele 50 de proiecte.

Societatea civila se opune proiectelor

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul a combatut, luni, intr-o conferinta de presa, cele mai importante proiecte de pe ordinea de zi a sedintei de Consiliu General, declarand ca sunt costisitoare si nocive pentru oras. Acesta sustine ca:

– contractarea unui credit de 500 milioane euro pentru refinantarea creditului de 500 milioane euro scadent in 2015 este o operatiune normala. Insa pentru contractarea unui credit suplimentar de 300 milioane de euro Primaria trebuie sa arate cetatenilor care vor fi proiectele in care vor fi cheltuiti acesti bani. O astfel de justificare nu exista in expunerea de motive a hotararii.

– pretul de executie pentru inelul median este urias: 85,5 milioane euro/km, in conditiile in care costul international al unei autostrazi este de 3 – 10 milioane euro/kilometru.

– exproprierile de pe traseul Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus ar viza exproprierea imobilelor din spatele Halei Matache pentru demolarea acestora si translatarea Halei Matache pe locatia acestora. „Proiectul de hotarare este ilegal. Conform articolului 8 al Legii 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, exproprierea se poate realiza numai in baza unei documentatii de urbanism. Nu exista documentatie de urbanism in vigoare pentru acesta operatie. Planul Urbanistic Zonal Berzei – Buzesti este suspendat, definitiv si irevocabil, atat prin decizia Curtii de Apel Bucuresti cat si prin decizia Curtii de Apel Cluj. De asemenea, mutarea Halei Matache ar contraveni articolului 4 alin. (10) din Legea monumentelor istorice 422/2001, care spune ca stramutarea monumentelor istorice se face numai in cazuri extreme.Proiectul contravine angajamentului public al Primariei din 15 iulie 2011 prin care Ministerul Dezvoltarii, Primaria Municipiului Bucuresti si societatea civila au convenit reluarea lucrarilor la proiectul Berzei – Buzesti cu conditia modificarii traseului soselei si pastrarea Halei Matache pe actualul amplasament”, explica Nicusor Dan.

– proiectul privind concesionarea terenului de 1.500 mp de pe Calea Grivitei demonstreaza afirmatiile ONG-urilor ca proiectul Berzei – Buzesti nu este un proiect pentru fluidizarea traficului, ci este un proiect imobiliar, care vizeaza utilizarea spatiilor din spatele imobilelor demolate.Terenul in cauza se afla in spatele imobilelor monument istoric demolate Casa Radulescu, Hotel Marna si Casa Eminescu. Proiectul propune de fapt realizarea unui mall pe un spatiu public, mall care va avea deschidere la Bulevardul Buzesti – Berzei prin demolarea celor trei monumente istorice mentionate.

– penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti este un proiect extrem de nociv pentru oras, propunand o sosea expres care va aduce fluxul de autoturisme din autostrada Pitesti – Bucuresti direct in Splaiul Independentei, zona Semanatoarea, la mai putin de 2 kilometri de Piata Unirii.

– este aberanta functiunea de parcare supraterana in Centrul Istoric. Asociatia propune un parteneriat cu Universitatea Bucuresti, aflata in mare deficit de spatii, astfel incat parcarea sa fie subterana, iar constructia supraterana sa fie alocata Universitatii Bucuresti.