Primaria Bucuresti: Consiliul General se reuneste joi in prima sedinta cu majoritate USL. Vor fi discutate proiecte de peste 2,5 miliarde de euro

Consiliul General al Municipiului Bucuresti se intalneste joi, 30 august, in prima sedinta dupa alegerile din iunie. Pe ordinea de zi sunt 74 de proiecte de hotarare si se va discuta alocarea a 2,5 miliarde de euro. Printre punctele „fierbinti” se numara un imprumut de 800 de milioane de euro pe care Primaria Capitalei vrea sa-l ia fara sa se mentioneze exact pe ce vor fi cheltuiti banii, alocarea unei finantari de 1, 57 miliarde de euro pentru realizarea inelului median (autostrada suspendata) si continuarea altor proiecte gigant de infrastructura. In comparatie, in 2012, bugetul Primariei Capitalei este de circa 1 miliard de euro, iar din acesti bani trebuie asigurata functionarea orasului. Consilierii generali ar fi trebuit sa se intalneasca si la sfarsitul lunii iulie pentru a discuta aceste proiecte, insa sedinta nu s-a tinut deoarece majoritatea alesilor locali erau plecati in vacanta.

• Vezi in articol cele mai importante proiecte de pe ordinea de zi

Potrivit proiectului de hotarare afisat pe site-ul Primariei Capitalei, imprumutul de 800 de milioane de euro ar urma sa fie accesat de pe piata bancara si rambursat in 20 de ani. Din acest imprumut, 500 de milioane de euro ar urma sa fie alocati pentru plata obligatiunilor emise de municipalitate in vremea mandatului primarului Adriean Videanu si care au data scadenta in 2015. In acest moment gradul de indatorare al Primariei Capitalei este de 10%, potrivit informatiilor oficiale.

Restul de 300 de milioane de euro ar urma sa fie folositi pentru investitii, insa nu se specifica ce anume: „Dezvoltarea Municipiului Bucuresti este unul dintre principalele obiective ale administratiei publice locale. In contextul actual, in care criza economico-financiara se manifesta pregnant, rolul administratiei publice locale este acela de a realiza obiective de investitii de interes local atat din surse proprii cat si din finantari rambursabile de la institutii financiare”, se arata in expunerea de motive semnata de primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Referitor la inelul median (autostrada suspendata), primul tronson din acesta, cu o lungime de circa 13 km, ar urma sa coste 1,57 miliarde de euro, investitia fiind finantata” din alocatii bugetare sau alte sume legal constituite”, potrivit proiectului de hotarare aflat pe site-ul Primariei Capitalei. Costurile vor fi distribuite astfel:

– constructia in sine, cu pasajele subterane si supraterane: 1,1 miliarde euro pentru cei 13,1 km

– obtinerea si amenajarea terenului: 228 milioane euro;

– amenajarea peisagistica: 1,8 milioane euro;

– proiectarea, consultanta si asistenta tehnica: circa 57-58 milioane euro;

– organizare de santier si alte cheltuieili neprevazute: 153 milioane euro.

• Vezi aici traseul inelului median

Primarul Sorin Oprescu a declarat la inceputul anului, cand proiectul a fost pus pentru prima data pe ordinea de zi a Consiliului General (dar nu a fost aprobat), ca autostrada suspendata va fi facuta in parteneriat public-privat cu o companie chineza, deoarece acesti bani nu exista in bugetul municipalitatii. El a spus ca investitia privata va fi recuperata dintr-o taxa de drum care ar putea costa intre 18 si 21 euro/an.

Prin aprobarea indicatorilor tehnico-economici, Consiliul General isi asuma ca autostrada suspendata va costa 1,57 miliarde de euro, iar aceasta suma este posibil sa fie platita de la bugetul local. Mai mult, proiectul de hotarare nu mentioneaza nimic de societatea chineza. Cea mai scumpa autostrada din Scotia a costat 770 milioane de euro pentru 8 km.

Celelalte proiecte puse pe ordinea de zi a sedintei de Consiliul General se refera la:

– aprobarea sumei de circa 8 milioane de euro pentru realizarea exproprierilor necesare construirii strapungerii Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu. Proiectul, demarat la sfarsitul anului 2010 prevede refacerea totala a b-dul Nicolae Grigorescu, pe o lungime de cca 2,4 km, cu un carosabil de 3 benzi pe sens si a bd. Splai Dudescu, pe o lungime de 1,2 km, cu 4 benzi pe sens, un pasaj rutier peste Splai Dudescu si Dambovita, un pod de 64 m, peste Dambovita, la nivelul Splai Dudescu. Acesta este blocat din 2011 deoarece Consiliul General nu a aprobat lista cu imobilele ce urmau a fi expropriate.

– aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pentru centrul Capitalei, un proiect care ar urma sa transforme in spatii pietonale mai multe strazi din centrul orasului. Vezi aici cum se va transforma Capitala.

– aprobarea listei imobilelor ramase de expropriat si sumele aferente despagubirilor pentru continuarea lucrarilor la Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus.

– aprobarea listei imobilelor ramase de expropriat si sumele aferente despagubirilor pentru continuarea lucrarilor de largire a Soselei Pipera.

– strategia de salubrizare a Municipiului Bucuresti, un document fara de care nu se pot organiza noile licitatii pentru salubrizarea sectoarelor. Curtea de Apel Bucuresti a anulat in noiembrie 2011 contractele de salubrizare incheiate de primariile de sector in urma cu peste zece ani deoarece acestea au fost prelungite fara licitatie. Vezi aici ce prevede documentul.

– inaintarea catre Guvernul Romaniei unei cereri de transferare a terenului de la Esplanada (bd. Unirii) catre municipalitate. Oprescu a declarat in mai multe randuri ca doreste sa amenajeze un parc pe amplasamentull respectiv.

– concesionarea unui teren de 1.500 mp, situat in Calea Grivitei nr. 100-102, unui investitor privat. Concesiunea ar urma sa se realizeze in urma unei licitatii, iar pe teren ar urma sa se construiasca un imobil cu destinatia de birouri, servicii, hotel, comert, locuinte, servicii bancare, multiplex-cinema. Terenul a fost expropriat pentru construirea Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Un investitor privat a anuntat deja ca va construi pe acel teren un mall. Vezi cum va arata mall-ul si cine il construieste

– aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti. Potrivit PUZ-ului, care stabileste practic traseul penetratiei, aceasta reprezinta o ruta alternativa la bd. Iuliu Maniu si va lega centrul Bucurestiului de autostrada Bucuresti-Pitesti (A1). Drumul va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Pentru realizarea proiectului trebuie expropriate 40 de hectare de teren, proprietate privata. Intre timp, Tribunalul Bucuresti a anulat, in luna iulie, autorizatia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona care sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Primaria Capitalei poate face recurs.

– aprobarea Planului Urbanistic Zonal str. N Tonitza nr. 7-9, Str. Franceza nr. 26, Splaiul Independentei, sector 3. Acest plan urbanistic prevede construirea unei parcari supraterane in Centrul Istoric pe strada Toniza. Proiectul a fost respins in nenumarate randuri de fostul Consiliu General.

– mutarea Prefecturii intr-un nou sediu, pe strada General Berthelot, nr. 90.

Vezi aici toate proiectele de pe ordinea de zi.

Societatea civila a criticat aspru multe dintre aceste proiecte, afirmand ca se cheltuiesc sume foarte mari de bani pentru proiecte care nu aduc orasului un castig important. Consiliul trecut, cu majoritate PDL, a respins o mare parte dintre propunerile care se afla joi pe ordinea de zi.