Primaria Capitalei a dat avizul preliminar pentru proiectul imobiliar care prevede construirea unei cladiri de 7 etaje in spatele Palatului Stirbei de pe Calea Victoriei

Primaria Capitalei a dat avizul preliminar de urbanism pentru proiectul imobiliar din spatele Palatului Stirbei de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unei cladiri cu o inaltime maxima de 7 etaje ce va adaposti un centru comercial si locuinte in spatele cladirii monument istoric, pe fostele gradini ale palatului. Documentul a fost emis pe 16 aprilie 2015 si este semnat de arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu. De-a lungul timpului, acest proiect a starnit numerose controverse, atat societatea civila cat si o parte dintre arhitecti cerand reconstruirea gradinilor si spunand ca noile cladiri nu isi au locul langa palat.

Aviz preliminar PUZ nr 12 din 16 .04.20-15

Foto: Hotnews

Potrivit avizului de urbanism emis de Primaria Capitalei, cladirea ce ar urma sa fie ridicata in spatele palatului Stirbei are o inaltime de maxim 34,45 metri – respectiv 5 niveluri in subteran, parter, mezanin si 7 etaje – spre Calea Victoriei, apoi inaltimea cladirii scade pana la 3 etaje spre strada Budisteanu (17,5 metri). Fata de cladirea Palatului Stirbei, noul imobil se va afla la o distanta de 17,40 -25,10m. In spatiul ramas liber intre palat si noua constructie va fi amenajat un atrium cu acoperis retractabil si un pasaj pietonal. In partea dinspre Calea Victoriei cladirea va avea 7 etaje de locuinte, la mijloc cinci etaje de spatii comerciale, iar in spate inca trei etaje de locuinte. La subsol vor fi 4 niveluri de parcare ce vor avea circa 500 locuri de parcare. Indicatorii urbanistici avizati sunt: POT 64%, CUT 3,82.

In perioada 9-23 iunie 2015 proiectul s-a aflat in dezbatere publica, la faza avizare, pe site-ul Primariei Capitalei.

„Cladirea se va realiza in spatele Palatului Stirbei si se va construi la o distanta de 17,40 -25,10m fata de palat, iar in aceasta zona se va realiza in spatiul gradina intr-un atrium (winter garden) cu acoperis retractabil vara. In fata palatului si in lateral se vor amenaja spatii verzi plantate, scuaruri si curti/gradini interioare. Se va rerspecta legislatia in privinta spatiul verde de 30% din suprafata terenului . Fatada din spatele

palatului va fi o fatada verde, o gradina vericala. Regimul de inaltime pe strada Banului va fi H=21,50m cu retragerea parterului la 12,5m fata de limita trotuarului pentru realizarea spatiilor verzi si a unui portic deschis la Str. Banului cu acces la galeriile comerciale. La strada Gen. Budisteanu regimul de inaltime va fi H= 17,50 ￢ 21,50m ( P+M+2-3E). La fel spre limita de proprietate cu terenul de la nr.15. Retragerile fata de limitele de proprietate vor fi : 11,30 fata de parter si 7,00m fata de etajele superioare. Zona de locuinte va avea 5-6 etaje retrase peste galeriile comerciale. Fatada din spatele palatului va fi o fatada verde/ gradina verticala”, scriu proiectantii pe site-ul Primariei Capitalei, in raspunsurile adresate cetatenilor care au participat la dezbaterea publica.

Ca si pondere din suprafata construita: 11.761 mp vor ocupa spatiile comerciale, 14.404 mp locuintele, circa 4.000 mp spatiile publice, circa 19.000 mp parcajele subterane, iar spatiul verde circa 2.000 mp.

Proprietarul palatului si initiatorul proiectului este Alexandru Popescu, iar biroul de arhitectura care realizeaza proiectul este Westfourth Architecture.

Ministerul Culturii a dat in secret aviz pentru restaurarea palatului Stirbei pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele palatului, indicatorii urbanistici fiind un pic mai mari decat cei agreati de Primaria Capitalei.

Acum urmeaza ca municipalitatea sa dea avizul de urbanism definitiv si ramane de vazut daca Consiliul General al Municipiului Bucuresti va aproba proiectul.

Istoricul proiectului de la Palatul Stirbei

Proiectul imobiliar de la Palatul Stirbei se discuta de aproape zece ani. Initial, s-a discutat despre aplasarea mai multor cladiri inalte pe terenul din spatele palatului si alaturi. Dupa 2004, cand s-a schimbat proprietarul cladirii, pe terenul din spatele monumentului s-au propus mai multe constructii. Intrucat legislatia in ceea ce priveste urbanismul a devenit, dupa 2007, mult mai stricta, inaltimea cladirilor propuse a tot scazut.

In 2009, Primaria Capitalei a dat aviz de urbanism pentru un ansamblu de cladiri a caror inaltime maxima este de 40 de metri. Imediat dupa, proiectul a ajuns la Ministerul Culturii unde s-a iscat un adevarat scandal.

Pe 21 decembrie 2009, ministrul Culturii la vremea respectiva, Theodor Paleologu, a dat aviz nefavorabil proiectului, acesta fiind retrimis la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.

Pe 29 septembrie 2010, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a dat unda verde proiect imobiliar din spatele Palatului Stirbei. In termen de 30 de zile, ministrul Kelemen Hunor trebuia sa decida daca va aviza favorabil sau nu proiectul care presupune construirea unui bloc de 37,5 metri inaltime in spatele palatului, monument istoric.

Acest aviz nu a fost dat, iar proprietarul, omul de afaceri Ovidiu Popescu a dat Ministerul Culturii in judecata.

Istoria palatului

Palatul Stirbei a fost construit intre 1833-1835 dupa planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbey (1799-1869), in acel moment mare logofat. In timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856), Barbu Stirbey a folosit palatul ca resedinta domneasca. In 1852, acestuia i se aduc modificari de catre Xavier Villacrosse si Moritz von Ott.

In 1882, Alexandru Stirbey, fiul domnitorului, schimba dupa proiectul arhitectului Friederic Hartmann fatada dinspre Calea Victoriei si apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea si de la inceputul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se tineau aici. In spatele palatului era amenajata una dintre cele mai frumoase si luxoase gradini din Bucuresti.

Complexul a ramas in posesia familiei Stirbey pina in 1948, cind are loc nationalizarea. Atunci bunurile si pivnitele revin Intreprinderii de industrializare a vinului. Intre 1954 – 1977, in palat este gazduit Muzeul de Arta Populara. La inceputul anilor ’80, se deschide aici Muzeul Ceramicii si Sticlei, ce va functiona pina in 1994. Intre 2001-2004, palatul a fost recuperat de mostenitorii familiei Stirbey si a fost vandut unui anume Ovidiu Popescu.