Primăria Capitalei are datorii de aproape 600 milioane lei la Termoenergetica pentru subvenția la energie termică

Primăria Capitalei are datorii de aproape 600 milioane lei către Termoenergetica la subvenția pentru energie termică, potrivit informațiilor transmise de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

Pentru perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, subvenția pe care trebuie să o plătească Primăria Capitalei pentru a acoperi diferența dintre prețul plătit de populație și prețul real al gigacaloriei este de aproape 1 miliard de lei. Și acestea sunt facturile până în martnie, însă sezonul de încălzire s-a închis la început de aprilie, deci ar mai fi o lună, asta însemnând încă 180 milioane lei.

„Pentru perioada octombrie 2021 – ianuarie 2022, Compania Municipală Termoenergetica a emis și depus la Primăria Capitalei facturi în valoare de 729.674.071,80 lei. La acestea se adaugă factura lunii februarie 2022 în valoare de 268.502.340,19 lei, care a fost depusă în 28.03.2022 și are termenul scadent în 12.04.2022. Facturile depuse la PMB în perioada sezonului de încălzire (care a început în 12.10.2021), inclusiv factura pentru luna februarie, sunt în valoare totală de de 998.176.412 lei ”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Din data de 12.10.2021, începutul sezonului de încălzire, Primăria Capitalei a achitat către Termoenergetica suma de 684.992.116,65 lei, însă o parte din acești bani erau datorii, reprezentând subvenția aferentă lunilor martie 2021 (parțial) – decembrie 2021 (parțial).

„Din această sumă, 401.974.810,28 lei sunt aferenți perioadei octombrie 2021 – decembrie 2021 (parțial)”, au explicat reprezentanții instituției.

Astfel, Primăria mai are de plătit către Termoenergetica, pentru plata subvenției, suma de 327.699.261,56 lei aferentă perioadei decembrie 2021 (parțial) – ianuarie 2022, sumă pentru care termenul de scadență a fost depășit. La aceasta se adaugă factura lunii februarie 2022, care este în termenul de scadență, suma de plată se va ridica la 596.201.601,75 lei.

În 2022, necesarul de subvenție pentru a acoperi diferența dintre prețul real și cel plătit de populație, chiar și în contextul majorării prețului la populație, ar fi undeva la peste 1,7miliarde de lei. Subvenția aprobată prin bugetul pe 2022 este însă de circa 1 miliard, iar primarul Nicușor Dan încă speră să primească de la Guvern un ajutor pentru a acoperi diferența.

Majorarea prețului la gigacalorie, aprobată abia la finalul sezonului de încălzire

În București, de producerea energiei termice și distribuție se ocupă două entități diferite.

Compania ELCEN, aflată la Ministerul Energiei, este producătorul, iar Termoenergetica, aflată la Primăria Capitalei, este distribuitorul.

În toamnă, când a crescut exponențial prețul la gaze, producătorul, ELCEN, a solicitat ANRE (autoritatea de reglementare) majorarea prețului de producere a gigacaloriei.

ANRE a aprobat la finalul lunii octombrie 2021 tariful pentru producerea energiei termice, respectiv o majorare cu 86,58% a preţului gigacaloriei produse de Electrocentrale Bucureşti, principalul furnizor, de la 176,55 lei la 329,41 lei.

După aprobarea tarifului de producere, Termoenergetica a solicitat majorarea tarifului de transport al energiei termice, însă acesta a fost aprobat abia pe 18 ianuarie 2022, la aproape 3 luni distanță, prețul global al gigacaloriei, producție plus transport, ajungând la 980 de lei.

Consiliul General a aprobat abia la finalul lunii martie prețul gigacaloriei la populație.

Astfel, prețul la gigacalorie pentru populație a crescut de la 1 aprilie de la 143 lei la 330 lei fără TVA. Prețul la populație nu a mai fost majorat din 2011.

Diferența între 330 lei plus TVA și prețul global al gigacaloriei, care a scăzut de la 1 ianuarie 2022 de la 980 lei la 860 lei / gigacalorie pentru că a scăzut TVA-ul, este plătită de Primărie prin subvenție.

Necesarul de subvenție pentru a acoperi diferența dintre prețul real și cel plătit de populație, în 2022, ar fi undeva la peste 2,1 miliarde de lei, anunța directorul Termoenergetica la începutul acestui an, la tariful de atunci la populație, 143 lei. După majorarea prețului la populație cu aproape 200 de lei/gigacalorie, subvenția ar fi undeva la 1,7-1,8 miliarde lei.

Gaură de 300 milioane lei la Termoenergetica

Compania Termoenergetica a înregistrat pierderi de aproape 300 de milioane lei fiindcă tariful de transport al energiei termice a fost aprobat cu întârziere, la aproape trei luni după majorarea tarifului de producere, se arată într-un răspuns transmis de companie la solicitarea HotNews.ro. Banii ar urma să fie plătiți din bugetul Primăriei Capitalei.

”Pentru recuperarea acestei pierderi financiare se va solicita Primăriei Municipiului București recuperarea din bugetul local, în conformitate cu prevederile OUG nr.69/2011: “Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale”, se arată în răspunsul transmis de Termoenergetica.

Primăria Capitalei, într-un răspuns transmis la solicitarea HotNews.ro, a transmis că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov (ADITBI) trebuie să adiționeze contractul de delegare cu proceduri specifice pentru calculul pierderilor și pentru metodologia recuperării sumelor și să supună aprobării Consiliului General.

”Ulterior aprobării CGMB, aceste pierderi financiare vor putea fi introduse în bugetul local al Municipiului București și achitate”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Pierderile de aproape 300 de milioane lei au rezultat din faptul că nefiind aprobată majorarea tarifului de transport, apa caldă care s-a pierdut pe rețea este decontată la prețul vechi de producere a gigacaloriei, a explicat directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu.

Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Primarul Nicușor Dan spunea că iarna care tocmai a trecut va fi „un pic mai bine” ca iarna trecută, însă mii de blocuri au rămas frecvent fără apă caldă și căldură.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei FNirea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie2021, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

Instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

• 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
• rețelele termice primare – 987,34 km;
• puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
• rețele termice secundare – 2.964,64 km.

Peste 500.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

– din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;

– din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

• 2016: 800.000 l/h
• 2019: 1.200.000 l/h
• 2020: 2.200.000 l/h