Primele informatii oficiale despre moscheea care se va construi in Capitala: Va avea o capacitate de 1000 de locuri si nu va fi cea mai mare din Europa/ Muftiul Iusuf Murat: Daca nu se va dori finantare de la statul turc, solicit ca statul roman sa finanteze aceasta moschee

Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte si muftiul Iusuf Murat, liderul spiritual al comunitatii musulmane din Romania, au oferit, luni, primele explicatii oficiale referitor la moscheea care ar urma sa se construiasca in Capitala pe bd. Expozitiei. Astfel, lacasul de cult ar urma sa aiba o capacitate de circa 1.000 de locuri, un parc pentru copii, o fantana arteziana si un loc de ablutiune (spalare) si o sala de clasa pentru maxim 20 de copii care doresc sa studieze abecedarul religiei musulmane. Muftiul Iusuf Murat spune ca initial a propus ca moscheea sa fie finantata de statul turc, costurile ridicandu-se la circa 1 milion de euro, insa daca nu se doreste acest lucru statul roman poate da bani pentru edificiu. La sfarsitul lunii mai, Guvernul a dat in folosinta gratuita un teren, cu o suprafata de peste 11.000 de metri patrati, pe bd. Expozitiei, si o valoare de aproape 4 milioane de euro, catre Muftiatul Cultului Musulman din Romania in vederea construirii unei moschei. Decizia a starnit numeroase controverse deoarece proiectul s-a aprobat in doua zile dupa identificarea terenului, fara sa stea in dezbatere publica si a coincis cu plecarea premierului Victor Ponta in Turcia la tratament.

„Proiectul consta intr-o simpla moschee cu o capacitate de maxim 1.000 de persoane. Moscheea Carol I din Constanta are o capacitate de 800 de persoane. Avand in vedere ca este vorba de Capitala si in Constanta mai avem inca 6 moschei ale noastre, am solicitat in Bucuresti o moschee de 1.000 de persoane. Proiectul consta in construirea unei moschei, a unui parc pentru copii, a unei fantani arteziene, a unui loc de ablutiune si bai. Nu stiu de unde a aparut in presa informatia ca vor studia 6.000 de studenti la aceasta moschee. Daca se va face, va fi o scoala de vara unde copiii familiilor musulmane din Bucuresti, daca doresc sa isi trimita copilul sa invete abecedarul religiei musulmane de la un duhovnic avizat de institutia pe care o reprezint, o pot face si pot invata si limba materna. Nimic altceva. Scoala aceasta va avea o sala de curs cu o capacitate de maxim 20 de persoane. Daca nu se doreste, noi vom renunta si la aceasta scoala. Nu va fi cea mai mare moschee din Europa. Cand am facut o astfel de afirmatie am vrut sa evidentez respectul pe care statul roman il are fata de comunitatea turco-tatara din Europa”, a declarat muftiul, Iusuf Murat, liderul spiritual al comunitatii musulmane din Romania.

Referitor la finantarea constructiei, muftiul a declarat ca este de acord cu orice propune statul roman.

„Referitor la partea de finantare, daca nu se va dori din partea autoritatilor sau a cetateanului de rand ca aceasta moschee sa fie finantata de statul turc, solicit ca statul roman sa finanteze aceasta moschee. Consider ca este o revenire in istorie. Asa cum regele Carol a finantat in urma cu 100 de ani o moschee ca semn de multumire fata de loialitatea pe care a avut-o aceasta comunitate, consider ca si la ora actuala statul roman poate sa finanteze construirea acestui lacas de cult. Initial m-am gandit la statul turc pentru a nu da nastere unor dezbateri ca dezbaterile care au aparut referitor ca Catedrala Mantuirii Neamului, de ce se folosesc banii contribuabilului roman pentru a se ridica lacase de cult”, a declarat muftiul Iusuf Murat.

„Muftiul este dispus si va face demersuri in perioada urmatoare sa renunte la sprijinul statului turc in construirea moschei. S-ar putea sa o faca din fonduri proprii si cu ajutor de la statul roman”, a declarat si Victor Opaschi, secretarul de stat pentru Culte referitor la finantarea lacasului de cult. Acesta a declarat ca protocolul cu Muftiatul Cultului Musulman din Romania pentru construirea moscheei se va semna in maxim doua saptamani.

Intrebat de jurnalisti care sunt motivele care stau la baza aprobarii construirii acestei moschei, Opaschi a declarat ca era o datorie istorica.

„Am organizat aceasta intalnire fiindca sunt co-initiator al Hotararii de Guvern prin care un teren, proprietatea statului roman, in administrarea RA-APPS, ramane in administrarea statului roman, trece in administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte si in folosinta gratuita a cultului musulman. Este un lucru normal, firesc, nimic senzational. Asa am procedat cu toate cele 18 culte religioase din tara noastre. Va pot da un exemplu. Anul trecut, pentru nou infiintata episcopie greco-catolica de Bucuresti am initiat o Hotarare de Guvern, am pus la dispozitie un teren si o cladire. La fel procedam si pentru comunitatea musulmana si etnia turco-tatara din tara noastra. Aceasta nu este o chestiune recenta. Am participat aproape la toate discutiile din 1990 si pana azi cand la nivel de presedinte, premier si sef MAE cu partea turca s-au ridicat doua chestiuni care au ramas nerezolvate pana astazi, cea a cimitirului musulman si construirea unei moschei. De putine zile s-a rezolvat problema cimitirului musulman, s-a pus la dispozitie de catre statul roman un teren de circa 4.000 mp in comuna Domnesti, foarte aproape de Bucuresti. A mai ramas aceasta chestiune a construirii moscheei pentru comunitatea musulmana. Din 2004 aceasta chestiune s-a pus cu mai multa acuitate. In 2013, in calitate de secretar general pentru Culte am solicitat Primariei Municipiului Bucuresti sa puna la dispozitie un teren. Lucrurile au fost foarte avansate, se identificase un teren potrivit pentru o asemenea constructie in zona Crangasi. Proiectul a fost discutat in Consiliul general al Municipiului Bucuresti, dar nu a trecut aceasta hotarare. Atunci, ambasada Turciei a intensificat demersurile pe langa ministerul de Externe si s-a ajuns ca in momentul de fata sa fiu co-initiator al acestei Hotarari de Guvern. Este o chestiune care treneaza de multi ani si care trebuia rezolvata”, a declarat Victor Opaschi.

Acesta a explicat ca Patriarhia Romana va primi un teren in Istanbul, pe principiul reciprocitatii pentru a construi o biserica crestin-ortodoxa, iar in 2004 a primit teren pentru amenajarea unui cimitir. „Autoritatile turce identificat trei terenuri la Istanbul. Sunt generoase. Nu sunt in zone periferice, sunt bine plasate, iar Patriarhia Romana trebuie sa aleaga unul din cele trei terenuri pentru a construi biserica. Sa nu uitam ca statul turc a pus la dispozitia crestinilor-ortodocsi romani un cimitir in 2002, intr-o zona foarte buna. Noi suntem cei care ne-am miscat mai greu”, a spus secretarul de stat pentru Culte.

Acesta spune ca faptul ca problema s-a rezolvat asa de repede i se datoreaza. „As putea sa va dau un raspuns care sa ma scoata rapid si definitiv din viata publica. Poate ca acest demers se datoreaza, iertati-mi lipsa de smerenie, unui bun secretar de stat (n.r. Opaschi). Cand am venit in aceasta institutie am gasit foarte multe restante. Daca v-as spune cate Hotarari de Guvern am obtinut pentru aceasta institutie in 3 ani de zile, ati fi uimiti cate lucruri nerezolvate erau. Pana si chestiunea cimitirului turcesc, solutionarea problemei, mi se datoreaza. Nu mi s-a parut corect cata presiune este pe premier in aceasta chestiune. Am simtit nevoia sa preiau si eu o parte din aceasta chestiune.Vreau sa spun ca mi se datoreaza in mare masura initierea acestei hotarari de Guvern”, a spus Opaschi.

Intrebat de ce nu a fost pus in dezbatere publica proiectul de Hotarare de Guvern prin care s-a dat terenul necesar construirii moscheei, Opaschi a spus ca Secretariatul de Stat pentru Culte nu obisnuieste sa faca acest lucru si ca nu a facut dezbatere publica nici pentru terenurile date altor culte.

In ceea ce priveste impactul construirii moscheei in Capitala, Opaschi spune ca impactul va fi unul pozitiv, neexistand insa un studiu de impact aferent Hotararii de Guvern prin care s-a dat terenul.

Si muftiul spune ca impactul va fi unul pozitiv deoarece din 17 moschei cat sunt acum in Capitala, circa 90% nu sunt autorizate de Muftiatul Cultului Musulman sau de Secretariatul General pentru Culte, astfel ca nu se stie ce se predica in aceste moschei.

„Ceea ce ne dorim noi este sa venim in beneficiul statului roman si beneficiul cetatenilor. Noi am hotarat impreuna cu prea fericitul parinte patriarh sa reinfiintam Comisia de avizare a lacaselor de cult, desfiintata in 2005. Va fi in beneficiul societatii romanesti reinfiintarea acestei comisii care nu trebuia sa dispara din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte. De exemplu, intr-o localitate din Moldova exista doi musulmani si s-a infiintat un lacas de cult fara ca institutia de cult care ii reprezinta pe toti credinciosii sa stie aceasta situatie. In Bucuresti, in 2013, intr-o predica, musulmanii au fost chemati intr-o predica sa iasa in strada. De aceea este nevoie de avizarea noastra ca institutie cat si a SSC-ului si acordul Ministerului Afacerilor Interne. Lacasele de cult pe care noi le administram nu sunt locuri unde se face politica, sunt locuri de predica unde omul vine si se roaga”, a mai declarat muftiul Iusuf Murat.

Muftiul spune ca dreptul de a avea un lacas de cult este un drept garantat de constitutie.

„Ceea ce ne dorim noi este un drept fundamental al oricarui cetatean roman. Este un drept de a ne construi o moschee intr-o capitala europeana, itr-o tara democratica, intr-o tara unde se respecta valorile democratice si unde exista libertate religioasa si de exprimare. Intr-o tara unde comunitatea musulmana, care traieste pe aceste meleaguri de mai bine de 900 de ani, a fost loiala statului roman. Consider ca este un drept fundamental al comunitatii mele. De aceea am solicitat sa avem o moschee specifica noua. O moschee exact cum regele Carol I ne-a daruit-o in urma cu 105 ani”, a mai declarat muftiul.

Informatie de context

Potrivit notei de fundamentare, in data de 25 mai, Ambasada Republicii Turcia din Romania solicita printr-o adresa formulata Secretariatul General al Guvernlui (SGG) „atribuirea in folosinta gratuita a unui teren, in vederea edificarii unei moschei, cu anexe sociale aferente”.

In aceeasi zi, RA-APPS identifica un teren, situat in Bucuresti, in Bulevardul Expozitiei, aproape de centrul Romexpo, cu o suprafata de 11.295 de metri patrati si propunea SGG atribuirea terenului respectiv in folosinta gratuita catre comunitatea musulmana.

Doua zile mai tarziu, in 27 mai, Guvernul Romaniei emite o hotarare de Guvern prin care executivul acorda dreptul de folosinta gratuita a terenului catre Muftiatul Cultului Musulman.

„Cultul musulman a solicitat in repetate randuri alocarea unui teren situat pe raza municipiului Bucuresti pe care sa se construiasca o moschee”, se arata in Nota de Fundamentare a HG 373/27.05.2015. Potrivit documentului citat, in 1 octombrie 2012, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat Primariei Capitalei alocarea unei teren „care sa serveasca construirii unei moschei, proiectul urmand a se realiza pe baza de reciprocitate cu partea turca, ca urmare a dialogului purtat cu partea turca inca din anul 2004”.

Proiectul de construire a unei moschei in Capitala, prezentata initial ca fiind cea mai mare din Europa, a starnit controverse si replici dure intre fostul presedinte Traian Basescu si liderul spiritual al musulmanilor din Romania, Muftiul Iusuf Murat. Pe acest subiect si-au exprimat pozitia public atat premierul Victor Ponta cat si presedintele Klaus Iohannis, dar si mai multe institutii care reprezinta cultele din Romania.

In Romania sunt circa 65.000 de musulmani, potrivit recensamantului din 2011.