Primul ministru din guvern care vorbește despre armament românesc pentru Ucraina / Cum a ajuns industria locală de apărare la o producție record în 2022

Romarm, compania producătoare de armament deținută de stat, și-a dublat cifra de afaceri în 2022, față de 2021, după ce fabricile românești din industria de profil au primit comenzi sporite de la principalul lor client, Ministerul Apărării, dar și de la cumpărătorii străini tradiționali, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru. El a spus că nu există contracte cu Ucraina. Întrebat la Europa Liberă dacă industria locală de apărare furnizează muniție pentru Ucraina, ministrul Economiei a răspuns: „În acest moment nu, nu direct”.

Florin Spătaru a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că fabricile de muniție și armament au produs mai mult în 2022, iar compania Romarm și-a dublat cifra de afaceri, deși bugetul pentru industria de apărare a fost de 4,5 ori mai mic față de solicitări. Industria de Apărare ar fi avut nevoie, în 2023, de 900 de milioane de lei, dar a primit doar 200 de milioane, a admis ministrul Economiei.

Industria de apărare din România furnizează muniție pentru Ucraina? „Nu, nu direct”

Potrivit acestuia, companiile din industria de apărare şi-au mărit cifra de afaceri pe contracte care ţin de achiziţia internă, dar şi de achiziţia internaţională.

• „Companiile din industria de apărare şi-au mărit cifra de afaceri pe contracte care ţin de achiziţia internă, dar şi de achiziţia internaţională. Companiile din industria de apărare şi Ministerul Economiei nu au contracte cu livrare de muniţie în Ucraina. Avem contractele tradiţionale pe care ni le onorăm, dar e adevărat, în actualul context privind asigurarea capabilităţilor şi asigurarea necesarului de muniţie, cifrele de afaceri au crescut. (…)
• Avem beneficiari tradiţionali pe care îi păstrăm şi atunci, în contextul generat de asigurarea acestor stocuri, cifrele au crescut. Au crescut şi cifrele pe achiziţiile interne şi de aceea discuţiile pe care le avem cu Ministerul Apărării Naţionale sunt în direcţia măririi acestor stocuri pentru asigurarea necesarului Ministerului Apărării pentru situaţii normale de aprovizionare”, a declarat Florin Spătaru.

Întrebat dacă industria de apărare din România are capacitatea de a livra armanent Ucrainei, Ministrul Economiei a răspuns că acesta „are capacitatea de de a furniza muniție pe măsura necesităților – necesităților României și necesităților regionale, în baza parteneriatelor”.

El a insistat că industria de apărare din România „nu are contracte directe” și nu există livrări „directe” către Kiev.

Redăm dialogul între ministrul Spătaru și jurnalistul Europa Liberă:

• „Europa Liberă: Deci spuneți că industria locală de Apărare nu furnizează muniție pentru Ucraina?
• Ministrul Economiei: În acest moment nu, nu direct.
• Europa Liberă: A făcut-o până acum?
• Ministrul Economiei: Nu.
• Europa Liberă: Indirect?
• Ministrul Economiei: Nu. Nu știu, pentru că avem beneficiari. Avem beneficiari tradiționali care au contracte în vigoare cu noi.
• Europa Liberă: Dar beneficiarii aceia v-au cerut să sporiți producția și livrările?
• Ministrul Economiei: O parte din ei, da”.

• Pentagon Leaks. Implicarea reală a României în războiul din Ucraina, dezvăluită în documentele secrete ajunse pe internet / Reacția Guvernului

Ce a livrat în ultimii ani industria locală de apărare Armatei Române?

Ministrul Economiei a spus că este vorba despre muniţie necesară pentru stocuri, în baza a ceea ce stabilește Ministerul Apărării:

• „Vorbim de modernizarea unor avioane, vorbim de mentenanţa pentru transportoarele în funcţiune ale MApN şi, de asemenea, pentru UMB, de această integrare.
• Foarte mulţi producători, inclusiv din Polonia sau din alte ţări, nu au motoarele, nu au echipamentele principale şi ei le achiziţionează din altă parte, doar că procesul de integrare şi construcţie a acestor transportoare este un proces care aduce plus-valoare. Nu trebuie să ignorăm acest aspect.
• Dacă ar fi să avem transportoare realizate împreună cu centrul de cercetare al Ministerului Apărării Naţionale motoarele ar trebui să le achiziţionăm din altă parte pentru că România nu are un producător de motoare”.

Întrebat de ce industria de apărare mai produce muniţie de tip rusesc, deşi România este de mulţi ani în NATO, Spătaru a spus că această muniţie non-NATO este cea solicitată de MApN, de Ministerul de Interne și de toate structurile ţării care au nevoie de astfel de produse.

Ministrul Economiei a dat exemple de investiții în urma cărora ar urma să fie fabricate noi produse militare:

• muniții integrate la Sadu, în județul Gorj
• arme moderne la Cugir, în județul Alba
• rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, la Ploiești

La realizarea rachetelor interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, compania americană Raytheon va veni cu partea sa de contribuție la Ploiești, unde a început investiția pentru fabricarea de rachete SkyCeptor, a spus Florin Spătaru.

La sfîrșitul lunii trecute, ministrul român de Externe a fost pus în dificultate de cunoscutul realizator BBC Stephen Sackur, care l-a presat pe Bogdan Aurescu să spună cum ajută România Ucraina cu armament. Sackur a insistat pe faptul că opinia publică din România nu este prea entuziastă privind furnizarea de arme către Kiev, dar și pe faptul că unele voci din Europa consideră că România face prea puțin din acest punct de vedere.

• „Unii cred că România oferă prea puțin. Ce ați dat voi Ucrainei?” Cum a fost bombardat la BBC Aurescu cu întrebări privind asistența militară și ce a răspuns șeful diplomației române

În vara lui 2022, la singura conferință de presă susținută la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis în tot anul precedent, HotNews.ro l-a întrebat pe șeful statului de ce România nu spune deschis și transparent dacă a trimis ajutoare militare Ucrainei, precum o fac toate țările din europene jur…

Președintele Klaus Iohannis nu a dorit să spună tranșant dacă România a trimis arme grele în Ucraina și a susținut doar că în război nu e înțelept să dai informații esențiale adversarului. SUA, Marea Britanie, Olanda, Franța, Italia, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia sau Statele Baltice sunt doar câteva din țările care au comunicat public și transparent – cu liste de cantități, bugete și date de identificare – ce și cât armament greu au trimis Ucrainei.

Știm de la americani exact câte lansatoare de HIMARS au trimis, câte zeci de mii de obuze, câte lansatoare Javelin etc. De la britanici și germani știm clar câte tancuri, câte vehicule blindate… De la polonezi, de la slovaci, de la baltici – toată lumea a prezentat liste, cifre, cantități. România, în schimb, nu a recunoscut nimic…

Întrebat atunci de HotNews.ro dacă România a trimis arme grele în țara vecină și, dacă da, care sunt acestea și de ce nu s-a comunicat public ca în cazul altor țări, șeful statului a răspuns:

• „Eu pot să vă spun ce am spus si cu alte ocazii. Suntem în război, nu într-o situație pe care o povestim, în liniste, la o cafea.
• Războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului.
• Noi declarăm public că noi ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”.