Principele Radu la Stuttgart: Noi suntem creativi si nu intotdeauna seriosi, nemtii ne invata rigoarea

Principele Radu si Principesa Margareta sunt, in prima saptamana a lunii septembrie, intr-o „cursa contra cronometru”. Dupa participarea la Ziua Diplomatiei de la Bucuresti si primirea la Palatul Elisabeta a unei delegatii britanice interesate de un proiect de infrastructura feroviara in Romania, Altetele Lor Regale au ajuns sambata in Germania, la castelul Burg Hohenzollern. Duminica, Principele si Principesa erau in cu totul alt context decat cel diplomatic si princiar, si anume in mijlocul romanilor veniti sa asculte slujba duminicala la Biserica ortodoxa Nasterea Domnului din Stuttgart. Ce inseamna aceasta escala populista, in turneul european al familiei regale, spune Principele Radu.

Dani Rockhoff: Alteta, carui prilej datoram onoarea acestei vizite in Stuttgart?

ASR Principele Radu: Am inceput, cu multi ani in urma, (7 la numar) o serie de vizite in regiunile Europei: in Germania in landuri, in Franta in departamente si regiuni, in Italia si Spania. Rostul acestor vizite este sa ne intalnim cu comunitatile romanesti, dar si sa incercam sa punem intreaga comunitate locala, impreuna cu comunitati similare din Romania.

Pentru ca, acum, dupa ce barierele s-au rupt si Romania este in Uniunea Europeana, ea are nevoie de o consolidare la nivel local. Asa cum si in Romania mergem din oras in oras, chiar si in cele mai mici, tot asa incercam si in tarile europene, sa mergem din oras in oras, din land in land, din regiune in regiune si sa vorbim cu autoritatile locale, cu primari, cu consilieri, cu oameni de afaceri, cu universitati, cu licee, cu presa locala, incercand sa facem punti de legatura directe intre locurile de aici si locurile din tara.

Dani Rockhoff: Sa intelegem ca este o campanie de imagine, contextul in care faceti acest tur prin Europa?

ASR Principele Radu: Mai degraba o campanie de dezvoltare a comunitatilor locale. Pentru ca noi incercam sa obtinem din aceste calatorii parteneriate intre aceste comunitati, nu incercam doar sa le convingem de niste adevaruri in care noi credem. Incercam sa obtinem din aceasta o punte de legatura, fie economica, fie culturala, fie universitara sau educationala.

Si, de multe ori, incercam sa-i incurajam sa acceseze impreuna fonduri europene si sa construiasca toate „ podurile” de care societatea europeana are nevoie, pentru ca Romania, Bulgaria, Polonia, sa nu mai fie „parti uitate” sau neintelese din organismul mare, care este continentul european. Iar in tari precum Germania, Franta, Italia, Spania, unde exista atat de consistente comunitati romanesti, este cu atat mai bine si mai sanatos, mai zdravan si mai de durata, ca fiecare dintre comunitati sa o inteleaga pe cealalta. Iar, in mod special, Germania are o cu totul altfel de legatura cu Romania.

Dani Rockhoff: Va referiti la istoricul relatiei dintre cele doua tari?

ASR Principele Radu: Nu ma refer numai la foarte marea populatie germana care a plecat din Romania in ultima jumatate de veac, ci si la conexiunea foarte puternica pe care cele doua tari a avut-o pe parcursul intregii istorii moderne si contemporane. Acest lucru este nu numai vizibil, ci si binefacator, pentru ca sunt doua culturi, doua confesiuni religioase… sau chiar trei, doua lumi foarte complementare.

Exista ceva in fibra, in cultura, in identitatea germana, care difera de cea romana. Punerea lor impreuna, de cel putin doua secole, intr-un mod atat de direct, in special prin venirea la conducerea statului roman a unui principe de origine germana, a creat intre cele doua tari punti de legatura, care n-au incetat sa existe. Si, acum, ele functioneaza aproape mai mult si mai bine decat au fost vreodata, pentru ca din punct de vedere economic, Romania si Germania au relatii de prima marime.

Dar nu e vorba numai de asta. E vorba si de pozitia geografica: Germania fiind o tara central-europeana, este mult mai aproape de Romania, decat Spania, Portugalia sau Marea Britanie, iar distanta joaca un rol foarte mare. Pe urma, cultura germana este o cultura mare a Europei si foarte mult din societatea civila, din intelectualitatea romaneasca, chiar a zilelor noastre, este scolita aici. Germania este o tara cu o imensa traditie educationala, cu universitati, cu viata artistica si spirituala, care in continuare joaca un rol important in relatia cu Romania.

Dani Rockhoff: Putem vorbi si de seriozitatea intreprinderilor, a actiunilor germane?

ASR Principele Radu: Acestea sunt legendare in lumea intreaga, nu numai in Romania. Vorbeam mai devreme de complementaritate: noi suntem creatori, creativi si nu totdeauna seriosi, ei ne invata ce inseamna rigoare. Dealtfel, nu de acum! Ne invata ce inseamna rigoare, de doua sute de ani.

Si in contextul acesta n-as vrea sa intelegeti din marturisirea mea, ca nu luam in considerare centrul. Am facut vizite la Berlin, tot asa cum si in Bucuresti avem o activitate puternica. Incercarea noastra de a patrunde in zona comunitatilor locale nu exclude relatiile importante cu Capitala. Dar vrem sa le facem pe amandoua.

Pentru ca, stiti foarte bine ca intr-o lume atat de plina si de grabita, cum e cea de astazi, factorul politic propriu-zis, guvernamental, n-are posibilitatea sa actioneze in mod divizat, in fiecare coltisor din Europa. Mediul economic sau cel educational, Academia, Casa Regala, adica institutii de alta natura decat cele administrative, pot sa joace un rol binefacator in completarea acestui efort romanesc de a se restabili in cadrul european.

Dani Rockhoff: A existat in diaspora romana din Germania, o emulatie in sensul asociativ. De doi ani insa, aceasta a inceput sa stagneze. Va este cunoscut acest lucru?

ASR Principele Radu: Nu-mi este cunoscut, in schimb imi este cunoscut un fenomen invers, si anume ca cele doua milioane de romani care recent au parasit tara, ducandu-se in Spania sau Italia, incep sa se comporte asociativ, lucru pe care nu l-au facut in tara lor. Deci aici ar fi, din ce spuneti Dv. si din ce spun eu, doua concluzii diferite de tras. In momentul in care romanul pune piciorul in occident, indiferent daca occident inseamna mijlocul Europei, cum e Germania, Italia, sau vestul lui, Franta, Spania, el incepe sa capete impulsuri de activitate civica.

In Spania, de exemplu, sunt peste 80 de asociatii romanesti. Sunt facute de oameni care au plecat din Targu-Jiu, din Bistrita, locuri unde, acasa la ei, niciodata n-ar fi facut asta. Daca in Germania se intampla inversul, adica faptul ca nu se mai asociaza, s-ar putea ca motivatia sa poata fi gasita in evolutia pe care a avut-o dupa 1989, continentul european. Poate ca realitatea de astazi – impactul dintre o societate vest-europeana care a scazut motoarele si o societate est-europeana care le-a intetit – sa ofere o explicatie, de ce aici impulsul asociativ a scazut.

Eu nu sunt un specialist in asta si nici nu cunosc fenomenul, deci nu vreau sa vorbesc despre lucruri pe care nu le stiu. Dar nu as explica aceasta, printr-o scadere a instinctului romanului de a se asocia. Pentru ca, in general, romanul cand a parasit tara si s-a dus spre occident, acest instinct i-a crescut, nu i-a scazut.

Dani Rockhoff: Proiectele la nivel asociativ si de presa din Germania n-au fost insa continuu sustinute de Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni de la Bucuresti. E o lipsa de motivare si s-ar putea deduce ca lumea de aici nu mai este atat de dispusa la voluntariat.

ASR Principele Radu: Este foarte posibil ce spuneti. Sunt sigur ca volumul foarte mare de evenimente si de fenomene, pe care le-a generat plecarea atator milioane de romani, pune in dificultate mecanismul administrativ al tarii. Dar am de adaugat aici un singur lucru: asa cum intalnirea noastra de astazi nu are nici o legatura cu administratia tarii, ci cu pornirea societatii, a omului si a familiei, a gruparii, de a se duce la biserica si de a se asocia, tot asa si prezenta civica a romanului este ceva ce il priveste personal, nu are legatura numai cu administratia.

Dani Rockhoff: Periplul Dv. german si european nu are nici o legatura cu administratia? Are insa un mesaj statal?

ASR Principele Radu: Ba da, statal da. Politic nu. Casa Regala este o ilustrare biologica a statului, dar mesajul nu e politic.