Prioritatea NATO în fața noilor războaie, explicată la București de un înalt oficial al Alianței. România, dată ca exemplu pentru o achiziție / Care e punctul critic

Tarja Jaakkola, asistentul secretarului general al NATO pentru industria de apărare, a subliniat la București necesitatea unei reînarmări accelerate a aliaților. Oficialul Alianței a lăudat „acțiunile decisive” ale României în achiziția de sisteme de apărare aeriană, dar a avertizat că fragmentarea pieței și blocajele din lanțurile de aprovizionare rămân principalele obstacole în fața noilor amenințări de securitate.

• Declarațiile au fost făcute la conferința The Economist Romania Government Roundtable, care are loc în aceste zile la București și la care HotNews este partener media şi transmite publicului cele mai importante informații.

„Industria subliniază apărarea noastră și factorul de descurajare”

Capacitatea industrială a devenit o componentă critică, fără de care noile ținte de securitate nu pot fi atinse, a spus oficialul NATO, care a vorbit despre schimbarea de paradigmă în relația dintre Alianță și sectorul privat.

„Noi, la NATO, am reiterat faptul că industria nu este doar un partener, ci o parte integrantă a factorului de descurajare și a apărării noastre și, de fapt, o susține”, a declarat Tarja Jaakkola.

Ea a explicat că noile priorități ale NATO, stabilite de miniștrii apărării în vara anului trecut, sunt „extrem de ambițioase” și necesită o mobilizare fără precedent a resurselor financiare și tehnice.

Noi praguri de investiții: 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035

Contextul geopolitic actual a forțat statele membre să reconsidere bugetele naționale. Jaakkola a făcut referire la planul de investiții adoptat la Haga, care stabilește noi borne financiare pentru deceniul următor.

Conform oficialului, șefii de stat și de guvern s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru apărare până în anul 2035, dar și 1,5% din PIB strict pentru investiții legate de securitate și apărare.

Această infuzie de capital are ca scop facilitarea unei rearmări masive, unde industria trebuie să livreze „cantitate și calitate într-un ritm rapid”.

Nevoia de sisteme de apărare aeriană a crescut de cinci ori. România, dată ca exemplu pozitiv

Presiunea asupra stocurilor și a liniilor de producție este imensă, în special în domenii critice precum apărarea antirachetă sau muniția de calibru mare, a spus Jaakkola

„De exemplu, în domeniul capacităților de apărare aeriană și antirachetă, cerințele sunt de cinci ori mai mari decât erau anterior. Vorbim, de asemenea, despre o creștere în ceea ce privește muniția, tancurile, vehiculele blindate”, a punctat Jaakkola.

În acest context, Jaakkola a lăudat România pentru rapiditatea cu care a reacționat la noile cerințe de securitate ale Flancului Estic: „Trebuie neapărat să menționez că România a luat măsuri decisive în ultima perioadă pentru a-și îndeplini nevoile urgente de capabilități, inclusiv prin contractarea, de exemplu, de noi sisteme de apărare aeriană”.

Lupta împotriva blocajelor: Stocuri comune de materii prime critice

NATO se concentrează acum pe identificarea „gâtuirilor” (bottlenecks) din producție și pe reducerea riscurilor din lanțurile de aprovizionare. O strategie cheie este achiziția multinațională și stocarea de materii prime critice, esențiale pentru tehnologia militară modernă, spune Jaakkola.

Interoperabilitatea rămâne, de asemenea, cuvântul de ordine, iar standardizarea nu este doar o chestiune tehnică, ci una de supraviețuire pe câmpul de luptă, consideră oficialul NATO.

„Interoperabilitatea este critică în cazul în care trebuie să luptăm împreună”, a avertizat asistentul secretarului general.

Inovația civilă și AI, noile arme ale Alianței

NATO nu mai privește doar către marii contractori tradiționali de armament. Viitorul apărării stă în capacitatea de a absorbi tehnologia din sectorul civil, în special în domenii precum Inteligența Artificială (IA) și sistemele autonome, consideră Jaakkola.

„Când vorbesc despre industrie, nu mă refer doar la industria tradițională de apărare, care produce sisteme de arme, platforme, avioane de vânătoare, nave, ci și la noua tehnologie, partea civilă a industriei, unde apar noi inovații care pot sprijini națiunile să își atingă țintele de capabilități și, de asemenea, într-un ritm alert. Ne uităm la domenii precum IA și autonomia, desigur, foarte relevante”, a spus Tarja Jaakkola.

Cum s-a dotat România pe apărare antiaeriană

România a achiziționat încă din 2016 șapte sisteme antiaeriene Patriot pentru circa 3,9 miliarde de dolari, din care a operaționalizat trei până în prezent. Pentru cele trei baterii au fost cumpărate inițial și 56 de rachete PAC-2 GEM-T și 168 de rachete PAC-3 MSE. Sistemul Patriot funcționează ca strat de apărare antiaerian pe rază medie și mare.

Totodată, în 2025 România a contractat pentru 2 miliarde de euro compania israeliană Rafael Defence pentru un sistem de apărare cu rachete pentru distanțe foarte scurte și scurte (VSHORAD/SHORAD).

Pe lângă aceste sisteme, România a făcut achiziții și în ceea ce privește rachete antiaeriene pe rază scurtă cu sisteme de lansare mobilă. În 2025  România a semnat un contract de peste 625 de milioane de euro cu Guvernul francez pentru 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații, un simulator și suport logistic.

Similare cu sistemele Mistral, forțele române mai au în dotare și lansatoare mobile sud-coreene Chiron, achiziționate în ultimii ani. Asemănătoare ca aspect și utilizare, cele 54 de lansatoare Chiron cumpărate de România folosesc tot rachete cu ghidaj în infraroșu, cu o rază maximă de 7 km.

Mai mult, România are programate noi achiziții în domeniul de apărare antiaeriană în programul oficial SAFE (Security Action For Europe), program de credite cu buget total de 150 de miliarde, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, in termen scurt, până în 2030.

Pe lista de proiecte SAFE, România a trecut 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX) (476 milioane euro), 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm (330 milioane euro), 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie ( SBAMD(L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) (450 de milioane euro) și 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) (36 milioane euro), precum și muniția aferentă.