Teorie a unor cercetători de la Universitatea din Helsinki:e foarte puțin probabil ca galaxia noastră să se ciocnească cu Andromeda

Una dintre cele mai cunoscute și mai vehiculate ipoteze din lumea astronomiei, ciocnirea galaxiilor Calea Lactee și Andromeda care ar trebui să aibă loc peste 4,5 miliarde de ani, este falsă. Asta deși fusese confirmată chiar și de astronomii de la NASA. Afirmația surprinzătoare aparține unui grup de cercetători de la Universitatea din Helsinki, într-un studiu recent publicat pe platforma ArXiv și care încearcă să arate mai multe erori de calcul.

Încă din anul 2012, pe baza datelor oferite de telescopul spațial Hubble, mai mulți astronomi din cadrul NASA au calculat că propria noastră galaxie va intra în coliziune cu galaxia Andromeda (cunoscută și ca galaxia M31).

Fenomenul, determinat de forța gravitațională dintre cele două galaxii, a fost considerat unul dincolo de orice dubiu. Iar de aici, scenariile cu privire la soarta Terrei sau a sistemului nostru solar au început să curgă.

Astronomii NASA au omis însă câteva elemente cheie, cel puțin în opinia astronomilor finlandezi. Aceștia din urmă au adus în discuție una dintre cele mai mediatizate probleme din lumea fizicii. Este vorba despre problema celor trei corpuri. Patru corpuri, în cazul de față.

Unul dintre neajunsurile ipotezei originale a celor de la NASA, afirmă autorii studiului, a fost acela că Andromeda și Calea Lactee au fost privite ca două galaxii izolate. În realitate, ele fac parte dintr-un grup care conține circa 100 de galaxii, cunoscut în lumea astronomiei și ca Grupul Local.

Este adevărat că Andromeda și Calea Lactee sunt cele mai mari galaxii din acest grup, însă importanța și influența celorlalte galaxii nu trebuie subminată, afirmă cercetătorii din Helsinki. În situația dată, ei aduc în discuție Galaxia Triunghiului (M33), un satelit al Andromedei.

Problema celor… patru corpuri

Deși nu are decât 5% din masa Andromedei, și circa 40% din cea a Căii Lactee, M33 este totuși cea de a treia mare galaxie a Grupului Local și are o forță gravitațională suficient de mare pentru a influența dinamica surorilor ei mai mari.

Cel de al patrulea corp din ecuație este Marele Nor al lui Magellan (MNM), o galaxie satelit a Căii Lactee. Este cu puțin mai mare decât Calea Lactee, însă nu găzduiește „decât” circa 20 de miliarde de stele. Asta se traduce printr-o densitate mai scăzută, însă forța ei gravitațională are potențialul, de asemenea, de a influența dinamica galaxiilor apropiate.

Specialiștii finlandezi au introdus într-un program computerizat cele două galaxii adiacente, pentru a crea un scenariu plauzibil privitor la „dansul” Căii Lactee și al Andromedei. Dincolo de toate incertitudinile legate de problema celor patru corpuri, rezultatele obținute au arătat că, foarte probabil, cele două galaxii majore nu se vor ciocni în următorii 4,5 miliarde de ani.

Evident, așa cum subliniau chiar autorii studiului, există o uriașă marjă de incertitudine. Iar oamenii de știință, în general, încercă să elimine pe cât posibil aceste neajunsuri. Deocamdată, ecuația nu cuprinde decât patru corpuri. Suficient însă pentru a avea rezultate neclare.

Și totuși, într-un astfel de calcul pot intra zeci de alte galaxii din Grupul Local care pot exercita o influență asupra celor două mari galaxii. După ajustarea mai multor parametri privind viteza de rotație a galaxiilor, a distanței dintre ele, viteza de deplare șamd., oamenii de știință din Helsinki și-au permis o estimare.

Anume că o ciocnire între Calea Lactee și Andromeda are 50% șanse să se petreacă, dar nu în 4,5 miliarde de ani, ci peste circa 10 miliarde. Nu trebuie să vă faceți însă griji pentru un astfel de scenariu. Mai ales că unele variante cu privire la acest scenariu vorbeau despre aruncarea sistemului nostru solar în afara Căii Lactee sau posibila distrugere a acestuia.

Fie că se va petrece peste 4,5 miliarde de ani, fie că va avea loc peste 10 miliarde de ani, Soarele nostru își va fi consumat de multă vreme combustibilul, iar Terra, cel mai probabil, va fi fost distrusă într-un astfel de proces.