Procurorul care a semnat rechizitoriul în dosarul Revoluției: „Am asistat, pe fond revoluționar, la o lovitură militară de stat care l-a avut ca principal beneficiar pe Ion Iliescu”

Cătălin Ranco Pițu, procurorul care a coordonat dosarul Revoluției în perioada 2016-2022, a declarat marți pe B1 TV că „venirea pe scena politică a României a lui Ion Iliescu a fost pregătită cu mult timp înainte de decembrie 1989”.

„Uniunea Sovietică își dorea cu ardoare schimbarea lui Nicolae Ceaușescu din funcția de președinte al României și aducerea unui președinte filosovietic. Asta s-a întâmplat în decembrie `89 – și s-a întâmplat după un scenariu, să îi zicem așa, care a fost pus în practică într-un mod profesionist”, a declarat Cătălin Ranco Pițu, fost șef al Secției Parchetelor Militare din Parchetul General.

„Ion Iliescu, un filosovietic convins”

Autorul cărții „Ruperea blestemului. Revoluția română din decembrie 1989” consideră că a „argumentat fără niciun fel de echivoc” că în țara noastră a avut loc „o lovitură militară de stat” începând din 22 decembrie 1989.

„Am argumentat, zic eu, fără niciun fel de echivoc faptul că, începând cu 22 decembrie 1989, am asistat, pe fond revoluționar, la o lovitură militară de stat, lovitură militară care l-a avut ca principal beneficiar pe Ion Iliescu. Ion Iliescu, un filosovietic convins, cu studii la Moscova, un filosovietic care a fost urmărit informativ de structurile de informații ale țării noastre ca fiind agent influență al KGB, acesta și anturajul lui întru totul filosovietic au preluat puterea în decurs de câteva ore, după ce au obținut concursul structurilor militare interne”, a continuat Cătălin Ranco Pițu.

El a precizat că se referă în acest caz „la cei doi piloni de putere” pe care îi avea statul român în acea perioadă, „adică Ministerul Apărării Naționale și Departamentul Securității Statului”.

„Aceste structuri militare esențiale au fost de acord ca noul șef politico-militar al României să devină Ion Iliescu – și asta s-a întâmplat începând cu orele 16 în ziua de 22 decembrie. Din acel moment, Ion Iliescu și-a asumat prerogativa exercitării puterii de stat întru totul, fără niciun fel de ezitare, a fost acceptat de structurile de forță și, de altfel, de toate ministerele țării noastre ca fiind noul lider politico-militar și din acel moment cunoaștem istoria dramatică a țării noastre, o istorie dramatică începută în (…) seara zilei de 22 decembrie, istorie dramatică ce a continuat în prima jumătate a anului 1990, când națiunea noastră a fost grav traumatizată prin intermediul Mineriadelor”, a mai spus Cătălin Ranco Pițu.

Ion Iliescu, care s-a stins din viață marți, 5 august, fusese pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității atât în dosarul Revoluției din Decembrie 1989, cât și în dosarul Mineriadei din 1990.

Dosarul Revoluției și dosarul Mineriadei, două dintre cele mai controversate spețe din istoria recentă a României, au avut un traseu sinuos în justiție: au fost închise și redeschise de procurori, trimise în judecată și apoi restituite parchetului pentru refacerea anchetelor în repetate rânduri.

În luna aprilie, Parchetul General a anunțat că dosarul Mineriadei a fost trimis din nou în judecată. Cel al Revoluției a fost restituit ultima dată parchetului anul trecut. Procurorii au fost obligați să refacă rechizitoriul.