Programul de guvernare, Afaceri Interne – o nouă Strategie naţională de ordine şi siguranţă publică

Adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică, rezolvarea deficitului de personal, simplificarea administrativă şi transformarea digitală a serviciilor publice sunt obiective la capitolul Afaceri interne din programul de guvernare. Documentul mai prevede extinderea utilizării monitorizării video în misiunile de pază ale Jandarmeriei, reorganizarea Direcției Generale Anticorupție, actualizarea Legii Jandarmeriei pentru eliminarea dublărilor de competențe cu alte instituții (cum e SPP), utilizarea sistemelor de monitorizare a traficului rutier ale administrațiilor locale pentru „impunerea respectării legii” și reînființarea liceelor de poliție.

Ministru de Interne în Guvernul Cîțu va fi Lucian Bode.

Obiective:

• I. Adoptarea unei noi Strategii naționale de ordine și siguranță publică
• MAI va defini și implementa, împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, o nouă strategie națională, care să confere mecanisme și responsabilități precise în planul ordinii și siguranței publice. Vor fi eliminate suprapunerile de competență între instituțiile MAI, în principal Poliția și Jandarmeria, va exista „o prezență activă” în stradă, în locurile și mediile cu potențial criminogen, în raport de concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranță specifice fiecărei comunități sau grup vulnerabil.
• Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact emoțional și psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetățean. În document se menționează că MAI va urmări ca aceste priorități să fie corelate cu cele naționale și internaționale referitoare la prevenirea și combaterea criminalității grave, a celei organizate și transfrontaliere, precum și a celei cu impact negativ asupra bugetului național și european.
• II. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență
• Departamentul pentru Situații de Urgență se va consolida și își va dezvolta rolul de principală autoritate responsabilă în gestionarea situațiilor de urgență și de protecție civilă, iar împreună cu instituțiile din coordonare, va asigura dezvoltarea progresivă și continuă a capabilităților de răspuns în situații de urgență și de protecție civilă, adaptarea mecanismelor de management al resurselor umane (sub toate aspectele care vizează încadrarea, dezvoltarea, pregătirea, formarea și perfecționarea personalului din sistemul național de urgență), creșterea rezilienței comunităților, dezvoltarea relației cu societatea civilă și a componentei de relații internaționale în domeniul protecției civile.
• III. Optimizarea funcțională a structurilor MAI
• Reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situațiilor în care aceeași materie este gestionată de mai multe structuri, echilibrarea repartizării resurselor. Îmbunătățirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire, respectiv pe extinderea utilizării monitorizării video în misiunile de pază (ale Jandarmeriei Române); întărirea capacității de funcționare și reacție a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul județului, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI; impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor.
• Cadrul legal al Direcției Generale Anticorupție va fi revizuit pentru a oferi competențe doar pe aspectele de poliție judiciară. DGA va fi organizat pentru a redeveni un corp de elită.
• Agenția pentru combaterea traficului de persoane va trece în subordinea Parlamentului.
• Legea Jandarmeriei va fi actualizată pentru eliminarea dublărilor de competențe cu alte instituții (cum e SPP) iar doctrina de intervenție în forță va fi actualizată pentru a include o consultare cu factorii de decizie locală (primarii) în locul reprezentanților Guvernului.
• Cadrul legal care guvernează Poliția locală va fi refăcut pentru a contribui la profesionalizarea acestui corp, integrat în cadrul MAI, care va fi în continuarea finanțat de către autoritățile publice locale.
• IV. Consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării legislației rutiere, prin utilizarea sistemelor de monitorizare a traficului rutier. Există sisteme de monitorizare a traficului dezvoltate de unitățile administrativ-teritoriale. Dincolo de funcția generală pe care acestea o îndeplinesc – suport pentru luarea unor decizii de dirijare a traficului rutier – este necesar ca informațiile pe care le oferă să poată fi utilizate și pentru impunerea respectării legii. O astfel de măsură, care va contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere și la respectarea regulilor de circulație, poate avea mai mulți beneficiari: participanții la trafic, comunitatea, unitatea administrativ-teritorială, sistemul de impunere a legii.
• V. Dezvoltarea capacității MAI de poliție aeriană
• La nivelul Inspectoratului General de Aviație să funcționeze o structură care va sprijini misiunile MAI ce implică o componentă de poliție aeriană.
• VI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice
• Contextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spațiul public a informațiilor de tipul ”Fake news”. MAI își va amplifica eforturile pentru a corecta și a completa informarea cetățeanului cu privire la evenimentele de interes, necesitatea respectării unor măsuri de protecție specifice unor situații de risc, precum și la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI.
• VII. Reconsiderarea rolului instituțiilor de formare profesională ale MAI și a mecanismelor de recrutare și formare
• În principal, rolul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București va fi reconsiderat, pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofițerilor, în cele două domenii majore: ordine publică și situații de urgență. În cadrul acesteia vor funcționa Facultatea de Ordine și Securitate Publică, care va prelua atribuțiile formative, elementele de structură și personalul didactic ale Facultății de Poliție, Facultății de Jandarmi, Facultății de Poliție de Frontieră și Facultății de Științe Juridice și Administrative și Facultatea de Pompieri. Totodată, va fi implementat un nou sistem de formare inițială a ofițerilor (poliție, poliție de frontieră și jandarmi) prin programe de masterat profesional, destinate absolvenților de studii universitare de licență. La finalizarea acestor studii de masterat, absolventul va primi grad profesional și va fi repartizat potrivit nevoilor beneficiarului.
• Reînființarea Liceelor de Poliție.
• VIII. Implementarea unui sistem unitar, integrat, de pregătire profesională.
• În plan teritorial va fi utilizată o infrastructură comună de pregătire profesională. În fiecare județ să existe va exista o bază de pregătire unică, care va asigura nevoile de pregătire profesională pentru polițiști, polițiști de frontieră, jandarmi, pompieri sau personal de protecție civilă. Acolo unde nu există o asemenea infrastructură, vor fi valorificate programele de investiții ale Companiei Naționale de Investiții, dedicate realizării unor astfel de obiective. În cadrul procesului de formare profesională va fi consolidată utilizarea metodelor moderne de instruire (platforme de tip ”elearning”, cursuri on-line) și vor fi revizuite mecanismele de evaluare a competențelor și abilităților profesionale. Simultan, ținând cont de specificul misiunilor în teren ale structurilor MAI, va fi realizată consolidarea pregătirii tactice, fizice și psihologice a personalului.
• IX. Reconsiderarea unor elemente de statut profesional
• Este necesar ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs și nu doar cu caracter temporar. Va fi introdusă o limitare a procedurilor de împuternicire, strict la acele situații obiective când altă modalitate de ocupare nu este posibilă.
• Totodată, pentru anumite funcții de conducere în structuri ale MAI, este necesar ca ocuparea postului să se realizeze pentru o perioadă determinată, în baza unui mandat. În acest fel, va exista un element care va conferi stabilitate pe post persoanei respective și, în același timp, va obliga instituția să stabilească obiective clare, iar titularul postului să le îndeplinească.
• X. Transformarea digitală a unor servicii publice și activității interne a structurilor MAI
• MAI dezvoltă și la acest moment procese de transformare digitală. O serie de obiective de interes deosebit, precum proiectul „Sistem informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă”, proiectul cărții electronice de identitate, transformarea serviciilor publice în domeniul înmatriculării vehiculelor și emiterii permiselor de conducere și HUB-ul de servicii al MAI vor fi finalizate și implementate.
• XI. Îmbunătățirea sistemului de management și de control al fondurilor financiare repartizate MAI
• În activitatea sa, MAI utilizează atât fonduri repartizate de la bugetul de stat, cât și fonduri externe nerambursabile. În cadrul financiar european multianual 2014-2020, fondurile europene au constituit cea mai importantă sursă de investiții a MAI. Și în acest domeniu, deficitul de personal a avut efecte asupra eficienței gestionării resurselor financiare.
• Simplificarea fluxurilor interne aferente procedurilor de achiziție publică, prin generalizarea utilizării la nivelul MAI a unei aplicații informatice dedicate (PIMAP), optimizarea costurilor aferente consumurilor energetice, prin valorificarea informațiilor reieșite din monitorizarea consumurilor de energie electrică și gaze, impunerea utilizării exclusive a unor proceduri electronice, în procesul de atragere, gestionare, control și raportare a fondurilor externe nerambursabile, respectiv în cadrul procedurilor de promovare a proiectelor care vizează actualizarea inventarului domeniului public al statului.
• Ținând cont de natura specializată a activității DGPI, asupra acestei direcții se va realiza control parlamentar direct de către Comisia comuna de control parlamentar asupra serviciului intern de informații.