Sari direct la conținut

”Există, dar…”. Răspunsul IGPR după ce APADOR-CH a întrebat ce procedură îi protejează pe polițiștii care-și reclamă șefii pentru abuzuri sau corupție

Avertizor de integritate, Foto: Cristian Storto / Alamy / Alamy / Profimedia
Avertizor de integritate, Foto: Cristian Storto / Alamy / Alamy / Profimedia

Opt luni de zile – din octombrie 2023 și până în iunie 2024 – au încercat reprezentanții Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) să obțină un răspuns de la Poliția Română despre cum aplică legea avertizorului de integritate. 

„Concret, APADOR-CH a întrebat IGPR, în octombrie 2023, dacă poliția a stabilit o procedură internă de raportare pentru avertizorii de integritate. Conform legii avertizorilor (Legea nr. 361/2022), instituțiile publice și firmele private sunt obligate să aibă astfel de proceduri clare, aduse la cunoștința angajaților și afișate pe paginile lor de Internet. Orice angajat ar trebui să știe, la locul lui de muncă, cum poate semnala pe filieră internă eventuale încălcări ale legii, făcute chiar de colegi sau șefi, și trebuie să aibă la dispoziție un canal sigur de raportare, sau mai multe, (telefon, email, chat) pe care le poate folosi inclusiv anonim”, se arată într-un text publicat pe site-ul APADOR-CH.

În octombrie 2023 procedura era „în lucru” conform unui principiu al „proiecției verticale”

În octombrie 2023, reprezentanților APADOR-CH li s-a transmis că procedura privind legea avertizorului de integritate este „în lucru”.

„Primul răspuns primit de la IGPR la această cerere – în octombrie 2023 – spunea cu cuvinte meșteșugite (cum ar fi «principiul proiecției verticale» – că procedurile ar fi în lucru.

În aprilie 2024 i-am întrebat din nou, mai clar, dacă totuși au stabilit procedurile alea, când, cine e responsabil cu ele și unde sunt afișate? Firește, am cerut să ne traducă și ce înseamnă acest «principiu al proiecției verticale» din răspunsul precedent”, explică demersul cei de la APADOR-CH. 

În luna mai, un nou răspuns a venit de la IGPR, „în care responsabilul cu informațiile publice din IGPR spunea că ar fi avut deja cinci avertizări de integritate, dar au considerat că patru dintre ele nu sunt eligibile, conform prevederilor legale. Un motiv în plus să insistăm cu procedurile alea prevăzute de lege, pentru că era clar că oamenii nu știu cum să raporteze neregulile din instituție, de vreme ce patru din cinci greșiseră procedura”.

Același răspuns copy-paste, venit de la „centru”, și din partea Inspectoratelor de Poliție Județene 

Reprezentanții APADOR-CH au insistat și au încercat să afle cum aplică Poliția Română legea avertizorului de integritate și ce proceduri a creat în acest sens. 

„A treia revenire pe același subiect, tot în luna mai 2024, a fost de natură să-l enerveze pe polițistul responsabil cu informațiile publice de la IGPR, care ne-a transmis un răspuns țâfnos, în care spunea pe scurt că Poliția e o instituție responsabilă, capabilă să aplice o lege și s-o interpreteze, că are proceduri, sunt afișate unde trebuie «iar angajaților li s-a adus la cunoștință posibilitățile legale de care beneficiază sau pe care le pot uzita». În continuare «principiul proiecției verticale» rămânea învăluit în mister”, mai sune asociația. 

Pentru că asociația transmisese aceeași solicitare tuturor Inspectoratelor de Poliție Județene (IPJ) din țară, plus Direcției de Poliție București, a început să primească același răspuns și de la IPJ-uri pe care îl primiseseră de la IGPR. 

„Cum între timp transmisesem aceeași solicitare și tuturor celor 41 de Inspectorate Județene de Poliție (pe verticală, dar în jos cum ar veni) plus Direcției de Poliție București, ne-am trezit curând cu 40 de răspunsuri copy-paste după răspunsul țâfnos de la IGPR, majoritatea dintre ele păstrând și dezacordul din final”, arată APADOR-CH. 

Doar IPJ Prahova nu a răspuns deloc solicitării, iar IPJ Brașov a oferit toate detaliile cerute, scriu cei de la APADOR-CH. 

„Spre onoarea lor gramaticală, au corectat greșeala colegului de la centru doar responsabilii cu informațiile publice din: București, Bihor, Brăila, Buzău, Covasna, Caraș-Severin și Giurgiu. Singura excepție notabilă de la disprețul polițienesc general și județean a venit de la Brașov. De aici ni s-a răspuns la obiect, adică data la care a fost adoptată procedura internă și adresa de Internet la care se găsește ea. Informații simple care, sperăm, nu dăunează Poliției Române”, se arată în sursa citată anterior. 

„Așa se proiectează în poliție disprețul față de public și față de lege”

Un singur angajat al Poliției Române, cel de la Brașov, „a luat în serios Legea 544/2001 și a respectat-o, în timp ce ceilalți 41 de colegi de-ai lui au preferat să încalce o lege, să asculte orbește de ordinul de la centru, răspunzând la o solicitare legală de informații publice dând copy-paste după disprețul colegului de la IGPR”, concluzionează cei de la APADOR-CH. 

Procedura există, dar este secretă

În 11 iunie, la o nouă solicitare de informații de interes public, IGPR a transmis asociației că deși procedura există, ea este secretă. 

„La a treia solicitare de informații publice, în care am cerut din nou o copie după procedura de raportare și care sunt responsabilii din cadrul instituției, IGPR ne-a transmis un răspuns în care ne anunță că procedura există, dar e secretă – «poate conduce la înregistrarea unor riscuri și vulnerabilități de ordin instituțional, ținând cont de misiunile și specificul activităților Poliției Române» – în schimb au pus până la urmă pe site-ul poliției canalele de raportare. Nu a fost nevoie decât de câteva luni de zile și trei solicitări de informații din partea noastră, pentru ca Poliția română să respecte o lege. Cât de cât”, explică reprezentanții asociației. 

După primirea acestui răspuns, a venit o nouă avalanșă de răspunsuri copy-paste și de la IPJ-uri. 

„Trimițând cea de-a treia solicitare de informații publice și către celelalte IPJ-uri, am început să primim, zilele astea, a doua rundă de răspunsuri copy-paste după răspunsul de la centru, cu tot cu formula magic-prețioasă că dacă ar furniza procedura de raportare ar vulneravbiliza instituția: «poate conduce la înregistrarea unor riscuri și vulnerabilități de ordin instituțional, ținând cont de misiunile și specificul activităților Poliției Române», se mai arată pe site-ul APADOR-CH. 

Ce este legea avertizorului de integritate 

Legea avertizorului de integritate reglementează cadrul general pentru protecţia persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Citește și: 

INTERVIURILE HotNews.ro