Proiectul hidrocentralelor din Parcul Național Defileul Jiului merge mai departe, Ministerul Energiei vrea să înceapă exproprierile / Expert: Este îngrijorător nu doar pentru mediu, ci și pentru statul de drept

Proiectul hidrocentralelor din Parcul Național Defileul Jiului merge mai departe deși mai multe ONG-uri de mediu au atras atenția că este devastator pentru zonă, iar 33.000 de oameni au semnat petiția „Opriți distrugerea Defileului Jiului”. Guvernul a pus recent în dezbatere publică proiectul de hotărâre care vizează aprobarea amplasamentului și declanşarea procedurilor de expropriere pentru realizarea celor două hidrocentrale.

„Prin acest proiect de act normativ se solicită aprobarea amplasamentului care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Dumitra și a microhidrocentralei Livezeni din cadrul obiectivului de investiție „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești”, județele Gorj și Hunedoara, terenuri situate pe raza unităților administrativ-teritoriale Aninoasa județul Hunedoara, declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate privată afectate de coridorul de expropriere. Totodată, acest proiect vizează asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, situate pe amplasamentul coridorului de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern, aflat în dezbatere publică.

Valoarea exproprierilor este de 30.408,50 lei și se alocă de la bugetul de stat, prin Ministerului Energiei.

„Promovarea prezentului proiect de act normativ derivă din necesitatea creşterii capacității de producție de energie electrică în Sistemul Electroenergetic Național (SEN) prin urgentarea finalizării obiectivului de investiții „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti”, obiectiv amplasat în partea de sud a județului Hunedoara și nord a județului Gorj pe sectorul râului Jiu cuprins între localitățile Livezeni și Bumbești și a evacuării energiei electrice produse la nivelul obiectivului menționat”, se mai arată în proiect.

Călin Dejeu: „Demersurile pentru continuarea acestui proiect sunt îngrijorătoare”

Călin Dejeu, biolog, membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate și inițiatorul petiției „Opriți distrugerea Defileului Jiului” spune că proiectul va distruge parcul natural.

• „Demersurile pentru continuarea acestui proiect sunt îngrijorătoare nu doar pentru mediu, ci mai ales pentru statul de drept. Pentru că avem o hotărâre judecătorească definitivă, care se bazează pe jurisprudența CJUE, obligatorie, hotărâre care nu lasă nicio portiță pentru continuarea proiectului.
• Astfel, s-a stabilit că proiectul nu poate continua ”decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive”.
• Ori excluderea aceasta este imposibilă, din moment ce studiile efectuate pe un proiect cu finanțare europeană, sub autoritatea Ministerului Mediului, au concluzionat astfel: ”Cel mai important factor de natură să ducă la modificări profunde în fauna parcului este reprezentat de construirea barajului din nordul defileului. In cazul dării în folosinţă a barajului, în condiţiile persistenţei secetei actuale, practic capacitatea Jiului de a susţine ecosisteme acvatice viabile în aval de baraj va dispare…”.
• Studiile fiind efectuate pentru managementul parcului național și al sitului Natura 2000 suprapus, ignorarea rezultatelor echivalează cu folosirea fondurilor pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost alocate, adică fraudarea fondurilor europene”, a explicat Dejeu.

Mai mult, acesta spune că proiectul de Ordonanță de Guvern privind declanșarea exproprierilor are și probleme de legalitate deoarece nu se poate schimba destinația terenurilor forestiere și agricole din parcurile naturale.

„Chiar și făcând abstracție de cele mai sus amintite, proiectul de HG este grav pentru că o parte din suprafața expropriată este suprafață forestieră din Parcul Național Defileul Jiului, și OUG 57/2007 prevede că schimbarea destinației unei astfel de suprafețe este infracțiune. Articolul 52: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei săvârşirea următoarelor fapte (…)scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1) asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate)”, a explicat Dejeu.

Proiectul a început în 2004, iar în 2017 autorizația de construire a fost anulată definitiv de instanță, la cererea unor ONG-uri.

Istoria proiectului

Ideea proiectului cu cele două hidrocentrale pe Jiu a apărut în perioada comunistă, dar a fost abandonată. În anii 2000, proiectul a fost resuscitat, iar lucrările de construire au început în 2004. În 2017, ONG-urile de mediu au reușit anularea în instanță a autorizațiilor de construire, tocmai pe motiv că impactul asupra parcului natural era devastator.

Proiectul a rămas blocat până în 2022, când Guvernul a dat o Ordonanță de urgență prin care nouă hidrocentale pot fi amenajate în arii naturale protejate/parcuri naturale fără realizarea procedurii prin care să se stabilească impactul asupra mediului, aviz imposibil de obținut în condiții normale din cauza impactului negativ asupra acestor zone. Printre acestea și hidrocentralele din Defileul Jiului. Proiectul a fost adoptat în Parlament, iar în noiembrie 2022, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea.

Înainte de promulgare, Federația Coaliţia Natura 2000 România a transmis o scrisoare deschisă, semnată de reprezentanții a 19 ONG-uri de mediu, în care îi cereau președintelui retrimiterea în Parlament a legii trimise la promulgare. Fără niciun rezultat însă.

„Ordonanța de Urgență 175/2022 a fost emisă pe motiv că proiectele hidroenergetice vor fi finanțate din REPowerEU și pentru a nu pierde banii europeni. Or, la cererea Comisiei Europene, proiectele au fost eliminate din capitolul REPowerEU. S-a invocat un deficit de producție de energie electrică, dar între timp România a devenit exportator net, și au fost chiar emise semnale de alarmă că ne îndreptăm spre producție excedentară. Așadar nu mai avem absolut niciun motiv să ne sacrificăm natura, să mutilăm 23 de situri Natura 2000, două parcuri naționale, un parc natural și un sit Ramsar. Să secăm Jiul, Bratcu, Dumitra, Belareca, Zăbala, Bâsca Mică, Bălescu Mare, Porcu, Bâsculița, Patac, Bâsca Mare, Paltin, Cașoca, Donca, Bistra, Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare, Vișa, Răstolița, Valea Bradului, și Ilva”, se arată în scrisoare.

Jiul în defileu este un element esențial al cadrului natural al României, iar dispariția Jiului ca râu mare de munte, dispariția ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești, afectează major biodiversitatea României, se arată în scrisoare.

Reprezentanții ONG-urilor spun că hidrocentala de pe Jiu nu mai este fezabilă în contextul schimbărilor climatice.

• „Pe de altă parte, chiar și datele financiare arată că afirmațiile privind „construirea în proporție de 90%”, nu au nicio legătură cu realitatea. La modul general, proiectul ceaușist din Defileul Jiului este un proiect absolut nerentabil, din moment ce Hidroelectrica recunoștea oficial, și aceasta pe vremea când nu lua în calcul să asigure vreun debit ecologic și nu erau atât de pregnante schimbările climatice, că se amortizează în 50 de ani.
• Doar cine își bate joc de banii publici ”investește” în așa ceva. Cu 75 de milioane de euro se pot realiza noi unități de producție, sustenabile, legale, care să producă incomparabil mai multă energie electrică și chiar mai repede decât ar putea proiectul anacronic de secare a Jiului.
• Așadar, continuarea lucrărilor ilegale, aruncarea a cel puțin 75 de milioane de euro în Defileul Jiului, nu face decât să reducă, la modul potențial, producția energetică a României”, se mai arată în scrisoare.

„Sunt proiecte mari, chiar megalomanice, tipic ceaușiste, toate nouă hidrocentrale. La o parte din ele lucrările sunt deja concepute. Ele cumulat reprezintă cel mai mare atac asupra naturii din Europa contemporană pentru că implică mutilarea a 23 de situri „Natura 2000”, două parcuri naționale, un parc natural și un sit RAMSAR. Distrug complet cursurile râurilor, dar nu se poate limita aici impactul pentru că în Defileul Jiului practic toate ecosistemele din defileu gravitează în jurul Jiului. În momentul în care Jiul va dispărea și pe versanți se va simți impactul. Este vorba despre o distrugere a unui Parc Național de la un capăt la celălalt, lucru de neconceput chiar și în lumea a III-a”, a explicat atunci biologul Călin Dejeu pentru HotNews.ro.

Acesta spune că impactul lor economic este nesemnificativ pe lângă distrugerile de mediu cauzate.

„Aportul economic este foarte modest. Consiliul Economic și Social când a dat un punct de vedere negativ estima cam la 1% impactul pe care l-ar avea în sistemul energetic, deci nesemnificativ, dar cu costuri de mediu incalculabile și costuri economice foarte mari, fiindcă este vorba despre sute de milioane de euro, bani publici, aruncați. Cu aceeași bani se pot face proiecte legale, sustenabile, care să producă mult mai mult”, a explicat Dejeu.

Peste 33.000 de oameni au semnat o petiție pentru a împiedica distrugerea Defileului Jiului

Petiția „Opriți distrugerea Defileului Jiului!” inițiată în urmă cu 6 ani de Călin Dejeu pentru pentru salvarea acestui râu și oprirea lucrării de construire a amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești a strâns peste 33.000 de semnături.

• „33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre. In 2016, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în țară în ultimii 27 de ani.
• Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000.
• Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin tunel până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului.
• Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită.
• Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac … Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat”, se arată în petiție.

Sursa foto: Dreamstime.com / Szymon Bartosz