PSD iese public cu un nou mesaj critic la adresa Guvernului din care face parte: „Să abandoneze politica simplistă de austeritate”
PSD afirmă că se opune tăierilor „fără excepții” a salariilor din sistemul bugetar, pentru că o astfel de măsură, spun ei, ar genera blocaje „grave în sectoarele critice din sistemul bugetar”, potrivit unui comunicat de presă. Tăierile la care fac referire social-democrații sunt incluse în proiectul de reformă a administrației publice.
PSD, care face parte din coaliția de guvernare, solicită celorlalte partide „să abandoneze politica simplistă de austeritate și să susțină introducerea unor reforme structurale reale care să țină cont de realitățile sociale și economice din România”.
Social-democrații spun că tăierile salariilor bugetarilor „la grămadă, cu toporul, nu este reformă”. „PSD nu va susține o astfel de abordare care poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar”.
PSD atrage atenția asupra faptului că „introducerea fără discernământ a ideologiei „fără excepții” la nivelul întregului sistem de Sănătate poate afecta masiv funcționarea spitalelor publice din România, cu efecte deosebit de grave asupra vieții și sănătății cetățenilor”.
Ei spun că reducerile nu ar trebui să fie aplicate și în cazul instituțiilor sau ministerelor care au trecut deja printr-o reorganizare pentru că le va pune în „imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile de bază în domeniile pe care le gestionează”.
Miniștrii de la Sănătate și Agricultură se opun
Reacția social-democraților vine după ce, în ultimele zile, doi dintre miniștrii PSD din cabinetul Bolojan au reclamat faptul că nu sunt de acord cu măsurile care fac parte din proiectul menit să reducă cheltuielile din administrația publică, atât cea centrală, cât și cea locală.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat miercuri că ministerul pe care îl conduce a trecut deja printr-o reorganizare, care a dus la „o economie de aproape 14% la fondul de salarii”, potrivit Agerpres.
El a menționat că la Ministerul Agriculturii s-au desființat 77 de ordonatori de credite, principali, secundari și terțiari.
„Am redus aproape 480 de funcții de conducere. Noi ne-am făcut reorganizarea la Ministerul Agriculturii. Dacă venim iarăși cu altă tăiere peste ce am făcut, eu vă spun că Ministerul Agriculturii nu poate funcționa, iar Ministerul Agriculturii este un factor decizional, așa cum s-a întâmplat și în anul 2025, prin atragerea fondurilor europene, când am adus 5 miliarde de euro în România”, mai spus miercuri Barbu.
De asemenea, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a declarat marți la Antena 3 CNN că este „total împotriva” reducerii cu 10% a salariilor din sistemul medical.
„Mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se țină cont de particularitățile sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate are anumite particularități, este înainte de toate o zonă de siguranță națională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un Excel în care niște calcule ies frumos, vorbim despre viața unor oameni care pot fi puși în pericol dacă nu suntem atenți la aceste nuanțe și la aceste detalii”, a declarat Rogobete.
În noiembrie 2025, Sorin Grindeanu, președintele PSD a declarat la finalul unei ședințe a conducerii partidului că nu e de acord cu tăierile de salarii din sistemul bugetar:
„Noi azi am făcut BPN și am cerut părerea colegilor mei. PSD nu susține tăierea și reducerea salariilor în sectorul bugetar. A, că vom discuta de comasări de instituții, de deconcentrate, da, asta susțin. Discutam în urmă cu câteva minute cu ministrul Agriculturii. El și-a redus bugetul de salarii cu 5%. Dar nu a avut nevoie de OUG. E nevoie de comasări de instituții”, spunea atunci Grindeanu.
Ce prevede reforma administrației
Proiectul menit să reducă cheltuielile administrației publice centrale și locale a fost pus în transparență decizională pe 13 ianuarie. Prevede eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali dintr-un total de 10.126 de posturi prevăzute acum în organigramă, la nivel național
De asemenea, Proiectul prevede o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțiilor, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. Nu este precizat câte din aceste posturi sunt ocupate.
În plan local, proiectul de lege propune și reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi de la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie depășească un procent 20% aplicat posturilor ocupate.
De asemenea va fi redimensionat și numărul de polițiști locali, în funcție de numărul de locuitori.
Expunerea de motive arată că actul normativ este necesar în condițiile în care România şi-a asumat că va reduce deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031. Potrivit estimărilor, economiile realizate la buget în acest an vor fi de 3,367 miliarde de lei, iar în anii 2027-2030, economiile vor fi de 5,765 miliarde de lei. Pe lângă reducerile de cheltuieli, proiectul vizează modificări ale Codului Administrativ, de exemplu privind regimul proprietății publice și private ale administrațiilor locale.
INTERVIURILE HotNews.ro