Puneti degetul pe articolul care ameninta independenta magistratilor!

Cineva a strecurat pe nesimtite indoiala in spatiul public, mai ales dupa luarea de pozitie a Departamentului de Stat. Care-i, de fapt, problema cu legile justitiei, fratilor? De ce tipati toti in halul asta? Aratati-ne articolul care afecteaza independenta judecatorilor sau procurorilor din tot ce s-a votat si discutat pana acum! Nu cumva ne scandalizam cu totii degeaba cand, de fapt, nu s-a intamplat nimic? Iar de aici mai este doar un mic pas pana la a spune ca protestele nu-si au rostul. Cine vorbeste asa fie n-a urmarit sau nu a inteles, fie doar se preface ca nu pricepe.

Urmeaza cateva explicatii pe intelesul tuturor. Luati, de pilda, procurorii. E fascinant cum eliminarea unui singur cuvant din lege, unul singur, pune tot sistemul de justitie la picioarele politicienilor. Saptamana trecuta, cand s-a discutat statutul magistratilor, s-a scos cuvantul “independenta” din articolul care defineste activitatea procurorilor.

Legea in vigoare prevede in mod explicit ca „Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”. Cu alte cuvinte, procurorii beneficiaza in prezent de aceleasi garantii de independenta acordate si judecatorilor, din moment ce si unii si altii fac parte din categoria magistratilor.

Prin modificarea votata de PSD si ALDE in comisia speciala, aceste garantii de independenta au disparut total. Proiectul de lege a importat textul constitutional care spune ca „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

Insa aceeasi Constitutie in vigoare plaseaza procurorii alaturi de judecatori in randul magistratilor, prin urmare legea ar trebui sa le asigure si lor garantii de independenta.

Constitutia Romaniei defineste la capitolul VI institutiile care compun autoritatea judecatoreasca: instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Altfel spus, procurorii, la fel ca judecatorii, fac parte din autoritatea judecatoreasca, nu din executiv.

Importanta modificarii operate saptamana trecuta s-a vazut astazi, cand Comisia Speciala a trecut la a doua lege importanta din pachetul de trei: organizarea judiciara. Saptamana trecuta au finalizat statutul magistratilor si mai ramane legea de functionare a CSM, a treia din pachet.

Luni s-a discutat despre infiintarea unei Directii/ Sectii speciale de investigare a infractiunilor savarsite de judecatori si procurori. Singurii care au sustinut propunerea au fost cei de la PSD si ALDE, cu complicitatea UNJR-ului Danei Garbovan, o asociatie neprezentativa a judecatorilor.

Reprezentantii CSM, ai Parchetului General, seful DIICOT, reprezentantii PNL si USR, pana si avocatul Ilie Iordachescu, fost sef al Baroului Bucuresti, s-au opus. Nimeni n-a inteles de ce PSD si ALDE insista cu infiintarea unei Directii speciale pentru magistrati, mai ales in conditiile in care procurorul ar urma sa-si piarda independenta.

Magistratii se tem ca in noile conditii, cu procurori perfect controlati la fiecare act de urmarire efectuat intr-un dosar, noua directie de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati va fi un simplu instrument de subordonare politica a judecatorilor si procurorilor indisciplinati. Sa nu uitam ca peste 4000 de judecatori si procurori din toata tara s-au declarat impotriva modificarii legilor, in special din cauza celei aflate azi in discutie.

Reprezentantul CSM, Andreea Uzlau, a explicat ca lipseste o conditie de baza pentru infiintarea unei noi Directii si anume cazuistica. In argumentatia CSM care insoteste avizul negativ pe legile justitiei se arata urmatoarele: “Potrivit datelor statistice communicate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, numarul inculpatilor magistrati trimisi in judecata (prin rechizitoriu sau acord de recunoastere a vinovatiei) a fost 16 pentru anul 2015, 18 pentru anul 2016 si 5 pentru semestrul 1 al anului 2017”. (Vezi aici intreaga argumentatie a CSM)

La ce bun atunci o intreaga Directie speciala, cu 20, 30 sau 50 de procurori cand avem atat de putine cauze cu magistrati suspectati ca au comis infractiuni? De ce n-am avea mai degraba o Directie speciala pentru infractiuni comise de ministri, de parlamentari, de primari, de medici sau de functionari publici? In mod evident exista mai multe dosare cu acestia decat cu magistrati, si totusi n-a propus nimeni pana azi infiintarea unei structuri de parchet care sa aiba competenta exclusiva pentru fapte savarsite de catre aceste categorii de persoane.

Avocatul Ilie Iordachescu a invocat chiar in timpul dezbaterilor o decizie CEDO care ar interzice infiintarea unor parchete specializate dupa criteriul profesiei.

Puneti acum degetul pe modificarea legii 303, privind statutul magistratilor, din care a fost eliminat cuvantul independenta in ce priveste activitatea procurorilor. Puneti apoi inca un deget pe modificarea propusa la legea de organizare judiciara, prin care se propune infiintarea unei directii specializate pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati. Priviti apoi cand la un deget, cand la celalalt. Daca in cele din urma reusiti sa faceti o mica legatura intre cele doua modificari, aveti o dovada destul de clara ca independenta procurorilor si judecatorilor se afla in grav pericol.

Daca nu vedeti nici o legatura, atunci veti fi mai departe convins ca toti magistratii ingroziti de ce li se pregateste bat campii, ca PSD si ALDE sunt adevaratii reformatori ai justitiei si ca oamenii se agita degeaba pe strazi. Sau poate ca nu credeti in asemenea ineptii, dar aveti misiunea sa-i convingeti pe altii de valabilitatea lor.

In maxim doua saptamani, legile ar urma sa fie votate in Parlament si trimise la promulgare. Presedintele le poate intoarce o singura data, dupa care este obligat sa le trimita la Monitorul Oficial.