„Putin a votat deja la alegerile din Ungaria”, spune un cunoscut istoric maghiar, vorbitor de limba română

Desemnarea scriitorului maghiar László Krasznahorkai, un critic deschis al regimului Viktor Orbán, drept câștigător al premiului Nobel pentru literatură vine într-un moment de cotitură pentru Ungaria, consideră istoricul Stefano Bottoni.

În primăvară, în Ungaria vor fi organizate alegeri parlamentare, iar societatea a ajuns la un nivel de polarizare fără precedent în ultimele decenii. „Suntem la șase luni distanță de alegeri dramatice, așa cum au fost și în România anul trecut. Cu diferența că aici avem un regim constituțional care durează mai mult de 15 ani, cu o putere politică aproape absolută asupra țării, și o mișcare de opoziție cu un sprijin popular important. Ambele tabere sunt acum foarte radicalizate”, spune, într-un interviu pentru HotNews.ro, reputatul cercetător și istoric italiano-maghiar Stefano Bottoni.

Există și posibilitatea ca Orbán să nu accepte, pur și simplu, pierderea puterii

Stefano Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. Este vorbitor de limba română, iar teza lui de doctorat, susținută la Universitatea din Bologna, a stat la baza volumului „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960”. 

Este autor al unei cărți despre premierul maghiar Viktor Orbán, publicate anul trecut în limba română la Humanitas, sub titlul „„Geniul” Panoniei. Proiectul Orbán și amenințarea iliberală”. 

În opinia lui Stefano Bottoni, „orice este posibil în Ungaria” în perioada următoare. „Orice. Orice poate înseamnă o tranziție pașnică de la regimul Orbán la o altă guvernare, dar și o situație mult mai bulversată, în care Orbán nu acceptă, pur și simplu nu acceptă, pierderea puterii și face tot ce se poate pentru păstrarea ei. În cartea mea despre Orbán, am făcut o paralelă cu ultima fază a regimului Ceaușescu. Și poate că, atunci când am făcut această paralelă, mi se părea și mie un pic exagerată sau  îndrăzneață. Dar acum cred că a început să fie un pic mai evident că regimul a ajuns la un punct de cotitură”, este de părere istoricul. 

„Orice se va întâmpla va fi mai brusc, mai drastic, mai dramatic, mai conflictual”

Orice colaborare între actuala putere, reprezentată de Fidesz, și opoziția coagulată în jurul lui Péter Magyar, pare imposibilă în acest moment, continuă el. „O tranziție pașnică, așa cum s-a produs în Ungaria în 1989 – 1990, nu este posibilă acum. Orice se va întâmpla va fi mai brusc, mai drastic, mai dramatic, mai conflictual. Nu știu dacă acest conflict va fi numai politic sau va deveni mai fizic, dar eu acum nu exclud această posibilitate. Nu putem exclude posibilitatea ca Ungaria să devină un punct de fractură”, afirmă Stefano Bottoni. 

Istoricul pune actuala situație politică din Ungaria într-un context geopolitic mai larg, în care Rusia are tot interesul ca regimul Orbán să rămână la putere. „Dacă citim declarațiile pe care Putin le-a făcut de două ori în ultimele săptămâni, declarații de sprijin deschis pentru Orbán, vedem că Putin a votat deja”.

”Votul lui Putin este foarte clar. Interesul Rusiei este menținerea prin orice mijloace a regimului Orbán în Ungaria.  Ungaria nu este Moldova, Rusia nu poate să facă aici ce a încercat să facă în Moldova, dar poate să facă foarte mult, cu sprijinul guvernului existent, pentru păstrarea acestei situații”, crede Bottoni. 

Substratul mesajului de felicitare dat de Viktor Orbán

Acesta este contextul în care Ungaria a primit săptămâna trecută anunțul că scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câștigat premiul Nobel pentru literatură. Un autor extrem de valoros, Krasznahorkai nu s-a sfiit niciodată să își exprime criticile față de regimul Orbán, pe care l-a numit „un caz psihiatric” în ceea ce privește poziționarea față de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. 

„Ungaria este o țară vecină cu Ucraina, iar regimul lui Orbán adoptă o poziție fără precedent — aproape fără egal în istoria Ungariei. (…) Cum poate o țară să fie neutră atunci când rușii invadează o țară vecină?

Acest regim ungar este un caz psihiatric. În spatele lui se află un calcul inuman”, spunea scriitorul într-un interviu pentru Yale Review. 

După decernarea premiului, Viktor Orbán a scris pe Facebook un mesaj de felicitare în care a folosit sintagma „mândria Ungariei” și a postat apoi un clip, în care cântă într-un restaurant, sub textul: „Am sărbătorit Nobelul maghiar”. 

Stefano Bottoni vede în acest tip de poziționare publică o încercare a premierului maghiar de a câștiga capital politic pe seama unui succes la care nu a contribuit cu nimic. Ba din contră.

 „Orbán este șeful națiunii, șeful în sensul românesc de șeful, care se consideră responsabil pentru toți angajații. Și, când un angajat al său face ceva bine, patronul simte responsabilitatea de a-l felicita și de a spune: „Este și succesul meu”, deși nu are absolut nimic de-a face cu asta. Dar suntem în campanie electorală, Orbán are mesaje de lansat și știa foarte bine că un premiu Nobel este mereu primit în Ungaria ca un succes național în sens larg”, afirmă Bottoni. 

Despre Krasznahorkai: „I s-a spus că nu este un scriitor maghiar adevărat”

László Krasznahorkai este însă un scriitor pe care dreapta maghiară a încercat să îl minimalizeze. 

„Krasznahorkai aparține unui așa numit curent liberal și este un scriitor pe care politica culturală oficială de la Budapesta din ultimii 10-15 ani a încercat să îl oculteze”, subliniază istoricul. 

În opinia sa, deși laureatul din 2025 al premiului Nobel este un star, istoricii literari de dreapta nu îl recunosc „ca parte a unui canon literar național”. „Pentru ei, este ceva străin, ciudat, care nu trebuie integrat, nu poate fi integrat, Krasznahorkai nu este literatură. I s-a spus foarte clar că nu este un scriitor maghiar adevărat. Asta i-a fost spus de multe ori”, povestește Stefano Bottoni. 

Stefano Bottoni îl descrie pe Krasznahorkai drept o fire rezervată, care își face vocea auzită pentru ideile care contează. 

„Nu vorbește la demonstrații publice, dar când a fost întrebat de media maghiare și internaționale a spus mereu același lucru: consideră această guvernare un liberticid, o suprimare a libertății individuale și a libertății politice colective a poporului său.  El nu vrea să devină un politician, dar ca scriitor, ca intelectual, ca patriot maghiar, are datoria să depună mărturie. Și din acest punct de vedere, premiul Nobel pentru literatură are, cum se întâmplă de obicei, deși nu întotdeauna, și o valoare politică. Este și un semnal subtil: noi apreciem literatura maghiară, noi apreciem cultura din Ungaria, dar îi apreciem pe cei care și-au păstrat și care exprimă valorile democratice, umaniste, universale”, spune Bottoni.

„Melancolia este un concept fundamental pentru el”

Cărțile lui Krasznahorkai, dintre care două, „Satantango” și „Întoarcerea acasă a baronului Wenckheim” au fost traduse în română, în colecția „Anansi. World Fiction” a editurii Trei, sunt apreciate atât în Ungaria, cât și în Italia, țara în care Stefano Bottoni trăiește astăzi.  

„Literatura a jucat un rol fundamental în societatea și politica maghiară în secolul XX”, explică istoricul. „Marii scriitori au un fel de cult în Ungaria, sunt citiți și acum. Din acest punct de vedere, cred că Ungaria, poate mai mult decât România, aparține la un spațiu cultural în care literatura, ca și în Austria sau Germania, are un rol însemnat”.

„László Krasznahorkai face parte dintr-o generație care a trăit sub comunism, a început să scrie în anii ‘70-’80, pentru că avea un mesaj și voia să comunice emoții, melancolia, care este un concept fundamental pentru el. (…) Am prieteni maghiari din Transilvania care spun că edițiile românești ale Krasznahorkai sunt excelente din punct de vedere literar și artistic, Krasznahorkai e cunoscut și în Italia, aproape toate romanele sale au apărut în limba italiană – și în limba italiană traducerile sunt foarte bune. Vorbim, așadar, despre un scriitor particular și universal, particular pentru că vine din Ungaria, cu o limba micuță și izolată, și universal pentru universul distopic, absurd, pe care l-a conturat în romanele sale”, a mai spus Stefano Bottoni.