Skip to content
Actualitate

Radiografia buncărelor în paragină din Europa: De ce Bruxelles-ul nu poate interveni și ce rol are România în rezerva de urgență

Cristina Stoian

Un atac recent cu dronă în Cipru a scos la iveală starea de degradare a adăposturilor civile din Europa, multe fiind găsite inutilizabile. Incidentul confirmă o vulnerabilitate majoră: Bruxelles-ul nu are puterea de a obliga statele să investească în buncăre, potrivit EuroNews.com.

Inspecțiile de urgență declanșate de un atac iranian asupra bazei RAF Akrotiri, în martie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, au stabilit că aproximativ 200 din cele 2.500 de adăposturi civile din Cipru sunt inutilizabile.

Inspectorii au identificat garaje blocate, spații subterane folosite pentru depozitare și locații din aplicația SafeCY (platforma oficială de localizare a punctelor de protecție civilă) care nu au putut fi găsite în teren.

Echipe de ingineri civili din Ministerul de Interne au început verificările pe 1 martie, urmate de instrucțiuni pentru curățarea spațiilor. Situația din Cipru scoate la lumină degradarea critică a infrastructurii din perioada Războiului Rece la nivel continental, notează sursa citată.

Limitele UE

Autoritatea directă a Bruxelles-ului în acest domeniu este limitată de Articolul 196 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește că responsabilitatea pentru protecția civilă revine fiecărui stat membru.

Astfel, UE nu poate impune construcția de adăposturi, finanțarea buncărelor sau cerințe tehnice obligatorii și nu poate interveni fără acordul unanim al tuturor statelor pentru a modifica tratatul.

UE gestionează doar Mecanismul de protecție civilă (UCPM), care permite coordonarea asistenței atunci când capacitatea națională este depășită.

Rezerva rescEU a UE, o rezervă de adăposturi temporare care pot fi instalate, poate fi mobilizată ca răspuns. Însă adăposturile rescEU sunt unități modulare, corturi și tabere prefabricate. Acestea sunt infrastructuri de strămutare, nu buncăre de apărare civilă rezistente la explozii.

Unde merg banii Bruxelles-ului

Pentru perioada 2021-2027, Uniunea Europeană a alocat peste 196 de milioane EUR pentru rezervele de adăposturi temporare. Aceste resurse sunt gestionate de șase state membre: Suedia, Polonia, Croația, Slovenia, Spania și România.

  • Suedia deține cea mai mare rezervă (40,4 milioane EUR), capabilă să găzduiască 36.000 de persoane în unități adaptate pentru iarnă, dotate cu toalete și dușuri.
  • Polonia construiește șase „orașe container” mobilizabile, asamblabile în 10-14 zile, la un cost de 35,5 milioane EUR.
  • România și celelalte patru state dețin stocuri suplimentare care pot fi solicitate prin Mecanismul de protecție civilă (UCPM).

Deși UE acoperă până la 100% din costurile de transport și logistică, aceste resurse sunt destinate scenariilor de strămutare (inundații, cutremure sau migrație) și nu adăpostirii civililor „pe loc” în timpul unui atac. Până în prezent, Cipru nu a depus nicio cerere pentru a găzdui o astfel de rezervă proprie.

Diferențe majore între statele membre

Diferențele privind acoperirea cu adăposturi civile sunt mari. Finlanda operează 50.500 de adăposturi care acoperă 85% din populația sa de 5,5 milioane de locuitori, prin subsoluri cu dublă utilizare și clădiri publice integrate în rețea.

Țările nordice și statele baltice, precum Estonia și Letonia, construiesc adăposturi noi în școli și spitale.

În contrast, Germania are mai puțin de 600 de buncăre funcționale, acoperind aproximativ 0,5% din populație. Guvernul federal a anunțat investiții de 30 de miliarde de euro pentru a crea capacități pentru 1 milion de persoane până în 2030, program aflat în fază inițială.

Olanda nu dispune aproape deloc de adăposturi funcționale, iar Franța, Italia și Spania au o acoperire minimă, planurile fiind axate pe dezastre naturale, nu pe amenințări militare.

Lecția Ucrainei

Cea mai importantă încercare a capacității UE de a oferi adăpost de urgență a avut loc după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Prin Mecanismul de protecție civilă, UE a livrat peste 140.000 de tone de ajutoare. Totuși, sprijinul s-a concentrat pe unități de locuințe prefabricate pentru 30.000 de persoane, corturi și paturi.

Operațiunea a confirmat că UE poate mobiliza resurse rapid, dar și limitele sale: adăposturile antiaeriene consolidate din Ucraina au fost finanțate la nivel național. UE a oferit ajutor persoanelor strămutate, nu protecție celor care se adăposteau pe loc.

Fără o modificare a tratatelor, Bruxelles-ul nu poate impune standarde obligatorii. Singurele pârghii rămân Fondul de prevenire al UCPM (1,26 miliarde EUR) pentru audituri și evaluări de risc, sau utilizarea fondurilor de coeziune după o criză.

În prezent, Europa reevaluează apărarea civilă după decenii de declin, de la investițiile masive anunțate de Berlin până la eforturile Ciprului de a-și reface rețeaua. Totuși, resursele UE rămân concentrate pe intervenția post-criză, infrastructura permanentă de adăposturi fiind în continuare responsabilitatea exclusivă a guvernelor naționale.