RAM – un experiment politic, social și etnic. O seră
Un text nesemnat, publicat pe coperta a patra a cărții Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară (1952-1960) scrisă de istoricul italian Stefano Bottoni, tradusă în românește din limba engleză de Mugur Butuza și apărută în anul 2022 în colecția Istorie a editurii bucureștene Humanitas subliniază ideea că subiectul volumului ar fi cvasi-necunoscut cititorilor români de astăzi.
După părerea mea, nu este nici cea mai mică exagerare în mai sus-citata afirmație. O spun din experiență proprie. În urmă cu mai bine de un an, un student de-al meu de la ciclul de Master m-a întrebat dacă e adevărat că ar fi existat cândva, pe teritoriul României, o astfel de regiune. Adică, așa cum susține Stefano Bottoni în introducerea lucrării sale, una consistentă, adică 400 de pagini dense, urmate de alte aproape 50 de note lămuritoare și de bibliografie, bazate pe cercetări atente în arhive românești, maghiare, sovietice, britanice “un ecosistem stalinist ” și, în concluzii, o adevărată seră în care s-a consumat un complex experiment și social, și politic, și uman, aproape fără egal în lumea comunistă. I-am confirmat studentului meu respectiva existență, despre care aveam la rându-mi amintiri vagi, trebuie să recunosc că și ușor amuzante (nu insist), numai că, din păcate, atunci când tânărul a insistat, a dorit să afle mai multe, mi-a solicitat o minimă bibliografie, m-am aflat în situația incomodă de a ridica neputincios din umeri.
Așadar, cartea lui Stefano Bottoni are marele merit de a umple, și nu oricum, ci la nivel de excelență, un gol. De a formula răspunsuri detaliate, pertinente la o serie întreagă de întrebări-cheie.
Ca de pildă: Cine sunt secuii? Care e relația lor genetică cu maghiarii? Cum se face că ei sunt concentrați într-o zonă situată aproximativ în inima României, relativ îndepărtată de Budapesta. De ce i-a trecut prin minte lui Iosif Visarionovici Stalin să le ceară vârfurilor comuniștilor români să creeze, după model sovietic, o regiune care ar fi urmat să beneficieze de o anumită autonomie? Cum se face că Gheorghe Gheorghiu –Dej, care în momentul redactării noii Constituții din 1952, o constituție care certifica nașterea sus-menționatei sere, câștigase lupta pentru putere în interiorul PMR (fostul PCdR), a dat aproape riguros urmare ordinelor lui Stalin? Există oare vreo legătura între nașterea noi regiuni și faptul că exact în 1952 Dej s-a descotorosit nu doar de Ana Pauker, ci și de Vasile Luca, pe numele lui adevărat Luka László, până atunci un important funcționar de partid care se bucura de o anume popularitate în zonă și a cărui înlăturare a provocat în Secuime chiar mai mult decât o vie emoție? Cum au reacționat secuii la vestea că înalta conducere de partid a acceptat să creeze ceea ce unii au numit o mică Ungarie căreia i se va fixa, după oarecare frământări și dezbateri, centrul administrativ la Târgu Mureș? Cum au reacționat ceilalți maghiari din România? Care a fost relația dintre Târgu Mureș și Cluj, orașul în care până atunci era concentrată inteligentsia ardeleană de origine maghiară? De ce respectiva construcție a fost menținută în viață mulți ani după moartea lui Stalin, aceasta în pofida faptului că o bună parte din nomenkatura de partid de etnie românească nu a privit-o de la bun început cu ochi buni?
Care au fost activiștii de partid, din zonă și de la Centru, care au fost însărcinați cu misiuni de supraveghere și control sau chiar cu stingerea incendiilor în momentele în care se dovedea că, totuși, RAM nu acoperea prin fapte mitul în conformitate cu care viața de acolo era cel mai puternic argument că PMR rezolvase definitiv problema naționaliătîților? Mai exact, aceea a minorităților sau a naționalităților conlocuitoare. A dus crearea RAM la o îmbunătățire consistentă a vieții culturale din zonă? Cum a evoluat viața religioasă? Cum s-au comportat autoritățile de represiune (Miliția, Securitatea) cu nuca tare reprezentată de episcopul Áron Márton? Care a fost dinamica vieții economice, a industrializării, a ofertei de locuri de muncă în RAM? De ce, de la un moment dat încolo, mai marii PMR nu au mai acordat nici măcar o atenție de formă dezvoltării economice a RAM? Ce s-a întâmplat în RAM după celebrul Raport secret al lui Hrusciov? Dar după Revoluția maghiară de la finele lui 1956? Ce s-a întâmplat în toată Transilvania după desființarea Universității Bolyai, una dintre operațiunile în care s-a făcut simțită duritatea lui Nicolae Ceaușescu, o stea politică în ascensiune? Cum au reacționat organele Miliției și Securității în momentele, din ce în ce mai frecvente, când s-au înregistrat evenimente cu tentă naționalistă din ce în ce mai evidentă? Care a fost relația dintre conducerea de la Budapesta și RAM? Cum s-au simțit în RAM românii? Cum au evoluat temerile lor referitoare la o posibilă repetare a Diktatului de la Viena? Cum a evoluat dinamica etnică în zonă?
INTERVIURILE HotNews.ro