Rambo-ul belgian, care amenință cu moartea politicieni și virusologi, e de negăsit. La căutări participă și unități antitero germane

De aproape două săptămâni, e vânat de armată și de forțe speciale. Chiar și Interpolul l-a dat în urmărire pe cel mai căutat om din Belgia, însă până acum în zadar. Fostul soldat extremist din armata belgiană, Jürgen Conings (46 de ani), e de negăsit. Înainte să dispară, el a scris două scrisori de rămas bun, amenințându-i cu moartea pe politicieni și virologi. Anchetatorii bâjbâie în căutarea sa, o fotografie a lui este făcută publică. În altă fotografie, „Rambo belgian”, cum a fost botezat pe rețelele de socializare, apare în uniformă și cu o grămadă de decorații la piept.

El intenționează să se alăture „rezistenței” și s-ar putea să nu supraviețuiască, îi scria într-un mesaj, prietenei sale. Într-o altă scrisoare, Conings îi amenința cu moartea pe mai mulți reprezentanți ai statului și pe cunoscutul virolog belgian, Marc Van Ranst. Apoi, soldatul cu experiență în misiuni internaționale și-a depus insigna militară pe mormântul părinților săi.

Mașina lui Conings a fost găsită ulterior la marginea Parcului Național Hoge Kempen – inclusiv patru rachete antitanc. Se pare că bărbatul s-a înarmat până la dinți, avand acces liber la depozitul de muniție al bazei sale militare. În continuare, se presupune că are cel la ​​el cel puțin un pistol și o mitralieră.

Căutat internațional

Faptul că forțele de securitate sunt în alertă de 12 zile, și nu doar în Belgia, dovedește că bărbatul nu este considerat a face doar bravadă. Pentru a-l găsi pe Conings, întregul parc național de 5700 de hectare, din provincia Limburg, a fost închis turiștilor, la sfârșitul săptămânii trecute.

Pe lângă 400 de forțe de securitate belgiene, poliția olandeză și unitatea specială a poliției federale germane de combaterea terorismului și a gravei criminalități, GSG9, participă la vasta operațiunea de căutare, în care s-au folosit chiar și vehicule blindate. Dar fără succes. Încă nu e nici urmă de Conings.

Anchetatorii încearcă acum să obțină indicii despre planurile sale, de la cei din jur. Au fost percheziționate casele mai multor persoane apropiate lui. Bărbatul se află acum pe lista urmăriților Interpol – alături de cei mai căutați teroriști din Europa.

Rambo belgian

Jocul de-a șoarecele și pisica al lui Conings cu forțele de securitate este urmărit cu admirație în rândul extremiștilor de dreapta și al negaționiștilor pandemiei coronavirusului, dar și de unii militari.Vineri, Facebook a închis un grup de sprijin pentru fugar, cu aproape 50.000 de membri. Inițiatorii organizaseră duminica trecută un marș tăcut la Maasmechelen – un orășel în apropierea presupusului ascunziș temporar al lui Conings-, la care au participat 200 de persoane.

„Faptul că nu a fost găsit încă în zonă nu înseamnă că nu a fost acolo sau că nu este încă”, a declarat parchetul federal. Conings ar fi specializat în camuflaj, pentru că a servit ca soldat în Kosovo, Irak și Afganistan. În unele mass-media, el este numit „Rambo belgian”.

S-au comis greșeli

Dispariția lui Conings a provocat revoltă în cercurile guvernamentale de la Bruxelles. Ministrului Apărării, Ludivine Dedonder, i s-a cerut demisia când a devenit public că atitudinea lui Conings nu era nouă. Deși se afla pe lista agenției antiteroriste Ocam, pentru opiniile sale extremiste de dreapta, deși a fost monitorizat de serviciul secret iar armata belgiană l-a sancționat de mai multe ori în 2020, soldatul a rămas activ, ca antrenor de recruți pentru misiuni străine.

Ministrul Dedonder s-a întâlnit marți cu comandamentul armatei, pentru a discuta cazul Jürgen Conings. La conferința de presă care a urmat, potrivit publicatiei vrt.be, Dedonder a spus că nu există loc pentru extremism, în armata belgiană: „Cred că este o rușine faptul că soldații sau foștii ofițeri militari îl susțin pe Conings. Nu există loc pentru extremiști în cadrul armatei. (…) Au fost comise greșeli și acestea sunt acum cercetate”.

Michel Hofman, comandantul forțelor armate belgiene, a oferit clarificări, transmițând un mesaj clar susținătorilor lui: „Conings nu este un luptător de rezistență, nici erou și nici victimă”.

Dedonder vrea acum să reglementeze prin lege examinarea mai atentă a soldaților cu acces la arme și informații sensibile. Premierul belgian, Alexander de Croo, a anunțat, de asemenea, un plan de acțiune împotriva tendințelor extremiste în cadrul forțelor de securitate.

Virusologi și alte ținte

Pentru virusologul Marc Van Ranst, aceste măsuri vin prea târziu. El și familia sa au fost nevoiți să-și părăsească locuința, din cauza amenințărilor. Potrivit presei belgiene, aceștia au fost aduși în siguranță într-o locație necunoscută și se află în permanență sub protecția poliției. Van Ranst a fost susținătorul lockdown-ului strict, de aceea a fost atacat și amenințat, luni la rând, pe rețelele sociale.

Conings l-ar fi așteptat pe virusolog ore întregi, în ziua în care a dispărut. El îl vede pe profesorul universitar ca fiind figura de frunte a unei „instituții medicale” care, împreună cu principalii politicieni din Belgia, „au luat totul” oamenilor în urma crizei Corona, așa cum a scris într-una din scrisorile sale.

Între timp, potrivit informațiilor din „Brussels Times”, poliția presupune că Jurgen Conings ar avea un al doilea obiectiv, însă oficial nu se știe care. Deoarece el le-ar fi povestit prietenilor despre două moschei din Eisden și Limburg ca posibile ținte, ambele locașe de rugăciune au fost temporar închise.