Raport EFOR: Dacă nu se face nimic încă de anul acesta, termoficarea din București riscă să se prăbușească în câțiva ani

Dacă nu se face nimic încă de anul acesta, termoficarea din București riscă să se prăbușească în câțiva ani, ceea ce ar lăsa brusc 560.000 de familii în frig și ar pune în pericol și sursa de energie electrică a capitalei, asigurată în proporție de 75% de ELCEN, în cogenerare, arată un raport privind starea sistemelor centralizate de încălzire din România, realizat de Expert Forum. În cazul unui colaps necontrolat al sistemului, rețeaua de gaze nu ar putea face față peste noapte unui val uriaș de branșări, pentru centrale de apartament, iar o altă problemă ar fi de unde se va asigura cantitatea de energie electrică produsă de ELCEN.

Sistemul centralizat de încălzire din București este în colaps, în această situație fiind și cele din alte orașe din România.

”Nu e un secret că sistemele de încălzire centralizată în România sunt în colaps: din 315 azi au rămas mai puțin de 50, și doar 19 mai au peste 10.000 de gospodării branșate. Chiar și acolo unde sistemele mai există, calitatea serviciului de încălzire și furnizare de apă caldă este de regulă foarte proastă, iar situația financiară a companiilor de termoficare este dezastruoasă. Ca să enumerăm doar o mică parte din probleme, pierderile din sistemele centralizate de încălzire sunt de 25-40% numai în rețelele de transport și distribuție, față de 5-10% în sistemele moderne din Vest. Financiar, la nivel macro, numai în 2013-2017, companiile de termoficare rămase în funcțiune au încasat subvenții de 3 miliarde de lei de la bugetul consolidat al statului, profitul lor ajungând cu tot cu subvenție la doar 1 miliard de lei, în timp ce îndatorarea companiilor de termoficare a atins cca 0,75% din PIB, sau 5,5 miliarde de lei în 20151. Pe de altă parte, dacă azi s-ar elimina brusc subvențiile, din care cea mai mare parte o reprezintă subvenționarea directă a prețului la consumator, prețul gigacaloriei ar crește cu cca 30%”, se arată în raport.

Cea mai gravă situație este în București și s-a ajuns aici din cauza cadrului legislativ neclar, faptului că Primăria Capitalei nu a făcut investiții în modernizarea rețelei de distribuție și nu a plătit subvenția la timp către ELCEN, producătorul de energie termică, mai arată raportul.

”Criza termoficării în București este cauzată în principal de haosul instituțional și neasumarea responsabilităților, în principal între primăria Bucureștiului și Ministerul Energiei. În București sursa de căldură este ELCEN, la Ministerul Energiei; rețeaua de transport și distribuție este a Primăriei; iar operarea rețelei este asigurată de RADET, într-un relație contractuală cu primăria destul de neclară. Dacă în acest moment costul gigacaloriei ar fi 400 de lei, primăria vrea ca prețul la consumator să fie 163 (date pentru 2018), dar nu plătește întotdeauna diferența, pe care o datorează ca subvenție pe care și-a asumat-o. În timp, datoriile s-au cumulat, iar companiile ELCEN și RADET au intrat în insolvență în 2016 (iar RADET în faliment în primăvara lui 2019). Datoriile la momentul insolvenței erau 3,8 miliarde ale RADET către ELCEN (un miliard principalul, restul penalități), iar ELCEN datora mai departe 1,8 miliarde. Anul acesta primăria a început din nou să nu mai plătească subvenția (suma în cauză fiind 140 mil lei), iar ELCEN nu mai are resurse să plătească gazul natural și salariile. De 6 ani, încercările de a găsi soluții și artificii legale pentru rezolvarea situației n-au dat niciun rezultat. Trebuie reținut că blocajul instituțional (sau pretextul acestuia) a ținut pe loc și investițiile: s-au înlocuit doar 18% din rețeaua de transport și 13% din rețeaua de distribuție de la începutul anului 2000, iar restul rețelei este dinainte de 1989. În ultimii 5 ani s-au investit circa 130 mil lei în RADET din care în ultimii 2 ani doar 17,2 mil. În schimb,Primăria Capitalei a plătit subvenții în valoare de 3,6 miliarde lei către RADET pentru a acoperi diferența dintre prețul real al gigacaloriei și prețul plătit de populație. Subvenția este una dintre cele mai mari din țară”, potrivit sursei citate.

Potrivit raportului, sistemul de termoficare din București poate fi salvat dacă se fac investiții, se stabilește un plan de acțiune pe termen mediu și lung și se stabilește clar prin lege cine răspunde și pentru ce.

”Trebuie clarificat odată pentru totdeauna cine răspunde pentru ce. Trebuie adoptată Legea 325/2006, care va clarifica rolurile Ministerului Energiei, Ministerului Administrației, primăriilor și reglementatorului ANRE. Trebuie instituit un mecanism prin care primăriile (în special București) să nu se mai poată eschiva de la plata subvențiilor la care s-a angajat; și rezolvată situația insolvenței ELCEN / falimentului RADET, prin agrearea unui calendar eșalonat de plăți pentru datoriile istorice, ștergându-se penalitățile. În ultimă instanță, dacă nu se poate altfel, Primăria trebuie să accepte să vireze în avans subvenția estimată într-un cont tip escrow din care să se plătească subvenția pe anul în curs. De asemenea, pentru toate sistemele de termoficare, trebuie aliniate scadențele tuturor facturilor și plăților între entitățile implicate: de pildă, dacă RADET încasează la 45 de zile de la consumatori, subvenția de la Primărie să fie virată în același termen, iar facturile ELCEN să fie plătibile la același termen, nu la 30 de zile, ceea ce duce la acumularea automată de penalități”, afirmă raportul EFOR.

Un exemplu că sistemele de termoficare din România pot fi salvate este Oradea, unde circa 70% din populație este branșată la sistem, alături de 226 instituții publice și 1.937 companii.

În 2009, orașul a aprobat un master plan pe 20 de ani privind producția, transportul și distribuția de energie termică, cu indicatori și ținte clare și s-a apucat de treaba, în bună parte cu fonduri europene. Centrala de producție din anii `60-70 a fost înlocuită cu o centrală în cogenerare nouă (2016) – o investiție de 55 mil euro. Au fost modernizați 37,5 km rețea primară veche de 40 de ani – 33 mil EUR. Acum se modernizează încă 11 km de rețea primară și 148 de puncte termice (27 au fost reabilitate și automatizate, până în 2020 peste jumătate din punctele termice vor fi complet automatizate). În paralel, Primăria a demarat și reabilitarea termică a blocurilor, pentru reducerea pierderilor de căldură, și a implementat un sistem informatic integrat pentru citirea și managementul contoarelor (4 mi lEUR). Totodată, a început atragerea în sistem a blocurilor noi, prin integrarea conceptului Smart Home (inclusiv control prin telefon al temperaturii). În total, din 2013 s-au făcut investiții de 12 mil EUR (94 milioane din fonduri UE).

Rezultate: în perioada 2014-2018 Oradea a fost singurul oraș cu creștere constantă de consumatori branșați. În 2018, au fost 566 cereri noi de racordare, iar în 2019-2022 se estimează că se vor racorda încă 5.000 de apartamente.

Studiul arată că sistemele de centralizare sunt viitorul fiindcă sunt economice și poluează mai puțin.

”În ciuda a ce se crede îndeobște, soluțiile centralizate de încălzire nu sunt ”comuniste”, ci chiar direcția spre care se îndreaptă mai nou Europa occidentală, dar și orașe din alte colțuri ale lumii, SUA, Canada, Noua Zeelandă etc. În UE, sistemele de încălzire și răcire centralizată sunt considerate actualmente drept cea mai eficientă și cea mai puțin poluantă soluție pentru încălzire și răcire, cel puțin pentru zonele urbane cu densitate mare. Ele sunt și singura variantă care poate utiliza căldură ce altminteri ar fi pierdută, cum ar fi cea rezultată din procese industriale, incinerarea (curată) a deșeurilor, căldura rezultată din răcirea în hipermarketuri etc. Dezvoltarea unor sisteme centralizate pentru încălzire/răcire moderne, cu prețuri la un nivel suportabil pentru consumatori și înlocuind combustibilii fosili cu energie regenerabilă, reprezintă una din cele mai ieftine și mai eficiente soluții pentru reducerea emisiilor și a cererii de energie primară; combinată cu măsuri de eficiență energetică în clădiri, sistemele centralizate pot contribui cu 58% din ținta UE de reducere de emisii în sistemul energetic până în 20503”, se arată în raport.