RAPORT. Pentru a continua războiul cu Ucraina, Putin trebuie să recurgă la măsuri drastice

Kremlinul se va afla în curând în fața unei alegeri fundamentale: fie să-și intensifice radical mobilizarea, fie să-și reducă obiectivele de război, anticipează un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice, un think-tank de la Londra.

• În 2025, Rusia a pierdut în jur de 416.000 de militari, morți sau răniți, și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean.

Pentru a continua războiul cu Ucraina, Kremlinul va fi nevoit să recurgă la măsuri nepopulare, printre care o nouă mobilizare parțială, închiderea frontierelor, suspendarea ultimelor libertăți civile post-sovietice și trecerea la o economie dirijată de tip sovietic.

Prognoza sumbră pentru Moscova este prezentată într-un raport intitulat „Criza iminentă în economia politică a Rusiei”, semnat de analistul Nigel Gould-Davies și publicat de Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) din Londra.

Nigel Gould-Davies a fost ambasadorul Marii Britanii în Belarus în perioada 2007-2009. În prezent, este cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la influentul think-tank de la Londra și a scris analize pentru mai multe publicații precum Foreign Affairs sau Bloomberg.

Rusia nu a efectuat o mobilizare completă – o raritate

Raportorul observă că, deși este implicată în cel mai mare război din Europa din ultimii aproape 100 de ani, Rusia nu a efectuat încă o mobilizare completă a societății și economiei, ceea ce este o raritate atât în istoria sa, cât și în istoria internațională.

Prin comparație, toate țările participante la cel de-al Doilea Război Mondial au mobilizat soldați pentru front. Iar SUA au recrutat forțat 1,7 milioane de oameni pentru războiul din Vietnam, dintre care 38% au fost trimiși pe front.

Rusia, în schimb, se bazează pe soldați contractuali, cărora le plătește bonusuri generoase. Moscova atrage personal în sectorul de apărare prin salarii și păstrează fundamentele economiei de piață, în ciuda valului de naționalizări și a consolidării rolului statului, observă studiul.

Dar această economie semi-militară, observă autorul raportului, se apropie de limita capacităților sale.

Capacitățile de producție ale Rusiei sunt aproape epuizate, lipsa forței de muncă a atins un nivel record, deficitul bugetar crește, sectoarele civile stagnează și afluxul de noi soldați contractuali din decembrie anul trecut nu mai acoperă pierderile de pe front, subliniază IISS.

Ucraina ucide mai mulți ruși decât poate Moscova să recruteze

Până în prezent, acest model de a-i plăti pe cetățeni, în loc să-i oblige să lupte, a permis Rusiei să susțină efortul de război, dar nu și să înregistreze progrese semnificative, observă raportul.

Fiecare an de război a costat însă mai multe vieți decât cel precedent. În 2025, Rusia a pierdut 416.000 de militari, morți sau răniți, și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean.

Dar recrutarea totală a scăzut, iar datele din decembrie 2025 sugerează că victimele de pe câmpul de luptă au început să depășească numărul noilor recruți.

Dacă această situație va continua, Rusia se va confrunta cu un deficit constant de trupe. Iar această problemă se va agrava, spune studiul.

Ucraina a subliniat în mai multe rânduri că una dintre țintele sale majore în acest moment este indisponibilizarea, prin ucidere sau rănire, a câtor mai mulți soldați ruși.

Echipajele de drone ale Kievului au ordin direct să ucidă în fiecare lună mai mulți soldați decât poate recruta Rusia. Adică peste 30.000 de oameni pe lună. La finalul lui aprilie, oficialii ucraineni spuneau că acest obiectiv a fost atins timp de patru luni la rând.

O nouă mobilizare parțială

În acest context, raportul IISS emite o concluzie clară: „Kremlinul va trebui în curând să facă o alegere fundamentală: fie să-și mărească brusc cererile față de economie și societate, fie să-și reducă planurile militare”.

Dacă va opta pentru continuarea războiului, Rusia va fi nevoită să „introducă măsuri stricte de comandă pentru a mobiliza resursele umane și materiale” necesare frontului, estimează IISS.

În special, Kremlinul ar putea fi nevoit să declare o a doua „mobilizare parțială”, precum și să impună restricții asupra „libertății muncii”: în loc să atragă oamenii pe front și în complexul industrial-militar, statul îi va trimite acolo în mod obligatoriu.

Restricții privind libertatea de mișcare

În plus, sunt probabile restricții privind libertatea de mișcare și, în special, privind ieșirea liberă în străinătate, se menționează în raport. Oricum, estimări socotite conservatoare susțin că Rusia a pierdut, prin plecarea peste granițe, peste 1 milion de oameni: în general activi și foarte bine pregătiți.

Infrastructura pentru aceste decizii este deja pregătită: a fost introdus un sistem de citații electronice, iar bazele comisiilor militare și ale controlului de frontieră au fost unificate.

În cele din urmă, pe fondul problemelor economice, este probabilă și trecerea la o „economie complet militarizată”, care va include controlul statului asupra aproape tuturor proceselor economice.

Aceasta va aminti de economia sovietică, cu o combinație de proprietate directă a statului și control asupra prețurilor, se menționează în raport.

Semnalele Kremlinului

Kremlinul „va încerca să evite o decizie dificilă, dacă va putea”, subliniază IISS.

Cu toate acestea, se pare că astfel de măsuri sunt luate în considerare de către autorități, acest lucru fiind demonstrat de valul de întreruperi ale conexiunii la internet din regiunile Rusiei și din Moscova, se menționează în raport.

„Kremlinul creează sisteme pentru a reprima agitația populară și rezistența față de planurile sale de a obține resurse mai multe și mai ieftine pentru război”, spune studiul.

„Limitele a ceea ce poporul este dispus să suporte nu sunt clare”

Ce efecte ar putea avea aceste decizii în Rusia?

Măsurile vor avea un impact extrem de perturbator și vor fi nepopulare, spune raportul.

Restricțiile tot mai severe impuse utilizării internetului indică faptul că Kremlinul anticipează acest lucru și pune în aplicare măsuri menite să împiedice mobilizarea politică venită de jos, subliniază autorul.

Având în vedere că dezertarea elitelor reprezintă o sursă majoră de schimbare în regimurile autoritare, este probabil ca Kremlinul să-și întărească și controlul asupra elitelor.

În cele din urmă, o mobilizare forțată la scară largă „prezintă riscuri serioase pentru stabilitatea regimului”, însă nu se poate afirma că aceasta va eșua, consideră IISS.

„Limitele capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriului popor, precum și limitele a ceea ce poporul este dispus să suporte nu sunt clare în acest moment”, spune raportul.