Raportul Comisiei pe justitie, aceeasi poveste: Continuarea monitorizarii, critica Parlamentului si aprecierea activitatii DNA. Noutatea: referirea la aderarea la spatiul Schengen

Informatii dintr-o varianta a proiectului Comisiei Europene pe justitie au ajuns deja la urechile presei: continuarea monitorizarii pe justitie din cauza progreselor insuficiente, in ciuda adoptatii codurilor, critici aduse Parlamentului pentru blocarea anchetelor penale sau aprecierea activitatii DNA, informatii care au aparut si in evaluarea precedenta – raportul din vara anului 2008 – a Bruxelles-ului. Delegatia PSD din Parlamentul European critica deja informatiile din proiectul de raport, aratand, din nou, viciile – potrivit PSD – evaluarii Comisiei.

Raportul se afla in acest moment la cabinetele comisarilor, iar vineri si luni se va discuta pe forma documentului inainte de adoptarea sa in sedinta de miercuri, 22 iulie. Schimbari majore probabil nu vor aparea, insa se pare ca s-au luat masuri de siguranta mai mari decat anul trecut, cand toate cele patru variante de raport au ajuns in mainile presei romane.

Raportul recomanda mentinerea mecanismului de monitorizare a justitiei din Romania din cauza progreselor insuficiente facute de autoritatile de la Bucuresti si indica faptul ca mecanismul a fost „creat pentru a ajuta noile state membre sa satisfaca nevoia de a avansa reformele judiciare si de a realiza eforturi concertate in lupta impotriva coruptiei. Acest mecanism permite CE sa lucreze strans la nivel politic si tehnic cu autoritatile romane spre a urmari si evalua progresul, spre a oferi asistenta tehnica si sprijin financiar”.

Activitatea DNA va fi din nou apreciata, in timp ce Parlamentul este din nou codasul reformei justitiei si luptei anticoruptie, prin faptul ca blocheaza anchetele penale. O noutate fata de anul trecut apare in recomandarea Comisiei ca Romania sa renunte la suspendarea automata a procesului atunci cand este invocata exceptia de neconstitutionalitate si adoptarea unei legi care sa prevada acest lucru.

Acesta propunere este dur criticata de delegatia PSD din Parlamentul European, care a emis un comunicat in acest sens. „Daca o atare propunere ar fi acceptata s-ar ajunge ca instantele sa pronunte hotarari in baza unor legi posibil neconstitutionale inainte ca neconstitutionalitatea lor sa fie stabilita de Curtea Constitutionala. In cazul legii penale, s-ar ajunge ca o persoana sa inceapa executarea pedepsei cu inchisoarea in baza unei legi care ulterior e declarata neconstitutionala. Acesta nu este un pret acceptabil pentru accelerarea desfasurarii proceselor judecatoresti intr-un stat de drept”, arata comunicatul social-democratilor.

Noutatea: referirea la aderarea la spatiul Schengen

O aparitie noua in proiectul de raport este, din nou, referirea la aderarea la acordul Schengen. Anul trecut, o varianta intermediara de raport prezentata de presa din romania arata ca lipsa de progrese sin reformarea justitie si in lupta anticoruptie ar putea prejudicia aderarea Romaniei la zona euro si la spatiul Schengen. In negocierile din Colegiu, comisarii roman si bulgar – intrucat referirea se face la ambele tari – au reusit sa obtina eliminarea crearii unei legaturi intre monitorizarea pe justitie si aceste doua obiective majore. Aceasta referire nu s-a aflat nici macar in varianta de raport ajunsa pe masa Colegiului in sedinta saptamanala, dar negocierile de anul trecut au fost destul de dure, existand, pe langa reuniunea sefilor de cabinet, si o intalnire a comisarilor europeni inainte de sedinta saptamanala. Situatia din Bulgaria si decizia Comisiei de a taia din fondurile destinate acestei tari a complicat lucrurile anul trecut.

In proiectul de raport din acest an, referirea la Schengen apare insa, potrivit informatiilor HotNews.ro, cu o conotatie aparent neutra. Progresele referitoarea la calitatea sistemului judiciar si a luptei anticoruptie vor contribui pozitiv la aderarea Romaniei la spatiul Schengen intrucat ridicarea controalelor la granite se bazeaza pe increderea reciproca, apare, potrivit unor surse care au vazut documentul, in raport. Ramane de vazut daca, in negocierile care au loc in cele doua zile dinaintea prezentarii raportului – vineri si luni, intrucat marti e ziua nationala a Belgiei si Comisia nu lucreaza -, aceasta mentiune va ramane.

Ce inseamna, de fapt, mentionarea Schengen? Europenii nu au prea multe mijloace de constrangere asupra Romaniei, lucru recunoscut informal de Comisie. Activarea clauzei de salvgardare nu ar dezavantaja numai Romania si Bulgaria, ci ar vulnerabiliza si cetatenii celorlalte state europene confruntati cu justitia din ambele state. Prin urmare, Comisia cauta mijloace prin care Romania sa fie fortata sa faca progresele dorite, facand, in acest fel, legatura dintre coruptie si fondurile europene.

In acest sens, se mizeaza pe temerea legitima a cetatenilor europeni care nu vor ca banii lor, contributie la bugetul UE, sa intre in niste gauri negre precum cele doua tari acuzate de coruptie. La fel, mentiunea aderarii la spatiul Schengen, este un alt mijloc de a pune presiune si de a transmite mesajul ca daca problemele din justitia din Romania nu se rezolva si lupta anticoruptie nu are rezultate, ar putea foarte bine ca ele sa atarne greu in aderarea la spatiul Schengen, desi aceasta se face pe cu totul alte criterii.

Acesta este motivul pentru care se tot incearca introducerea in raport a unor astfel de referiri, chiar daca anul acesta ea pare total neutra.

Cu totul neuzual, delegatia PSD din Parlamentul European a comentat deja informatiile aflate nu in versiunea finala a raportului, ci ale unui proiect al documentului care urmeaza sa fie adoptat miercuri. Explicatia vine chiar de la PSD: „In masura in care, in timpul scurt ramas pana la anuntata publicare a raportului, textul acestuia nu va suferi serioase modificari, se va putea ajunge la situatia in care atat Parlamentul European cat si Guvernul Romaniei sa il respinga in totalitate ca fiind antidemocratic si contraproductiv in lupta impotriva coruptiei”, arata comunicatul. Reactia PSD poate fi interpretata astfel ca o presiune asupra Comisiei privind continutul raportului.

Ce critica social-democratii?

Criticile aduse Parlamentului de Comisia Europeana sunt contracarate dur de PSD, care considera ca „raportul cere Parlamentului sa valideze cererile Parchetului fara nicio posibilitate de a le respinge; partidelor sa renunte la diferentele ideologice in procesul legislativ (care astfel ar fi depolitizat); iar acuzatilor sa nu utilizeze dreptul la aparare. Astfel, procedurile judiciare s-ar scurta iar legile ar fi mai clare. Aceasta conceptie antiparlamentara si antipluralista are un caracter dictatorial si ataca bazele statului de drept”, arata sursa citata.

Ca si in anii precedenti, PSD considera nejustificata aprecierea activitatii DNA de catre Comisia Europeana. „Afirmatia, singura cu adevarat laudativa din intreg raportul, e total neargumentata si in contradictie cu perceptia larg raspandita privind politizarea actiunilor acestei institutii. De fapt, in raport nu se gaseste niciun argument pe baza caruia s-a ajuns la concluzia caracterului nepartizan al investigatiilor DNA. Pe de alta parte, expertii CE nu au investigat niciuna dintre alegatiile privind caracterul partizan al activitatii DNA. (…) Adevarul e ca tocmai politizarea luptei impotriva coruptiei, in primul rand de catre DNA, explica progresele modeste ale acestei lupte. Prin partizanatul lor in musamalizarea deficientelor DNA, expertii CE devin complici ai amintitei politizari si co-responsabili pentru lipsa progresului asteptat”, cred eurodeputatii social-democrati.

Noutatea din raport privind adoptarea unei legi privind ca invocarea exceptiei de neconstitutionalitate sa nu suspende procesul in care a fost ridicata este remarcata si evidentiata si de PSD. „In cazul legii penale, s-ar ajunge ca o persoana sa inceapa executarea pedepsei cu inchisoarea in baza unei legi care ulterior e declarata neconstitutionala. Acesta nu este un pret acceptabil pentru accelerarea desfasurarii proceselor judecatoresti intr-un stat de drept”, spun reprezentantii PSD.

Referitor la propunerea expertilor Comisiei de a monitoriza „eficienta sistemului judiciar in procesele privind coruptia la nivel inalt”, social-democratii cred ca propunerea „nu precizeaza care sunt criteriile eficientei, cine ar putea sa-i monitorizeze pe judecatori si care ar fi masurile prin care monitorii ar putea determina cresterea eficientei. Daca aceste raspunsuri ar fi date, s-ar constata cu usurinta ca propunerea CE impinge spre imixtiuni ale unor factori extrajudiciari in sistemul judiciar si prin aceasta limiteaza independenta justitiei”.

PSD sustine, asa cum au facut-o, de altfel, toti factorii politici din Romania ca mecanismul de cooperare si verificare ar trebui ridicat. Acesta a fost obiectivul intregii clase politice din Romania si chiar sugestia comisarului european Leonard Orban, facuta in diverse interviuri acordate in Romania, pentru a obtine un statut de membru cu drepturi depline in UE. Numai ca proiectul de raport indica foarte clar ca efoturile diplomatice ale Romaniei nu au avut rezultatul scontat. In repetate randuri tari precum Germania, Olanda, Marea Britanie, mari contributori la bugetul uniunii, au facut legatura intre coruptie si fondurile europene si au considerat ca fara aceasta monitorizare progresele romanesti ar fi fost chiar si mai reduse.

Ridicarea monitorizarii este prevazuta in momentul in care toate benchmark-urile vor fi indeplinite, nu doar parte dintre ele.

Argumentul pentru ridicarea monitorizarii adus de PSD este urmatorul: „Daca solutiile nedemocratice, ineficiente si eronate din punct de vedere profesional referitor la problemele mai sus mentionate (n.r.celor carora le-au fost aduse critici in comunicatul de rpesa) sunt lasate la o parte, restul masurilor sugerate de expertii CE au un caracter de maxima generalitate, iar problemele la care se refera se regasesc sub o forma sau alta si cu o magnitudine sau alta la nivelul majoritatii statelor membre ale UE. Analiza acestor propuneri de masuri si pe cale de consecinta a problemelor pe care ele doresc sa le rezolve conduce la concluzia ca MCV nu se justifica a fi continuat sau cel putin a fi continuat in forma sa actuala”.

Potrivit informatiilor HotNews.ro si a celor din presa bulgara, nu se pune problema activarii clauzei de salvgardare pe justitie (ceea ce s-ar putea intampla in decursul a trei ani de la aderare si ar inseamna nerecunoasterea hotararilor judecatoresti din Romania si Bulgaria in UE) pentru niciuna dintre cele doua tari, iar specialistii Comisiei nu au recomandat asta in raport.

Spre deosebire de anul trecut, nu vor fi aplicate nici sanctiuni financiare, chiar daca, anterior, au fost inghetate si reduse fonduri preaderare pentru Bulgaria, iar inghetate pentru Romania. Diferenta este, insa, ca in cazul bulgar era vorba despre fraudare de fonduri (potrivit informatiilor HotNews.ro, Comisia Europeana a avut anul trecut dovada ca fonduri europene preaderare au fost deturnate in conturi din strainatate ale partidelor politice din Bulgaria, fara ca ele sa ajunga macar in tara), in timp ce in Romania au fost deficiente de proceduri.