Răspunsul lui Rubio despre retragerea bombardierelor grele B1 de la baza militară cheie pentru atacurile armatei SUA asupra Iranului

Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a afirmat luni că nu există o legătură directă între retragerea bruscă a bombardierelor țării sale de la baza aeriană britanică RAF Fairford și presupusul complot iranian care a avut loc în acea locație săptămâna trecută, scrie Reuters.

Avioanele de luptă erau staționate la RAF Fairford, baza europeană preferată a bombardierelor americane, și fuseseră utilizate recent în atacurile SUA asupra Iranului. Săptămâna trecută, cinci bărbați britanici au fost arestați în apropierea bazei – despre care Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat anterior că reprezintă o țintă legitimă –, sub suspiciunea de pregătire a unor acte teroriste.

„Nu aș lega direct acest lucru de măsura care a fost luată”, a declarat Rubio reporterilor, când a fost întrebat despre retragerea bombardierelor B1.

„Departamentul de Război (Pentagonul, n.r.) realocă constant resursele acolo unde este nevoie”, a adăugat secretarul de stat american.

O sursă militară din cadrul NATO a declarat luni: „Se consideră în continuare că Iranul reprezintă o amenințare gravă pentru echipamentele americane din Marea Britanie”.

Deși multe aspecte ale incidentului sunt în continuare neelucidate, prim-ministrul britanic Andy Burnham a afirmat că orice complot ar fi fost probabil susținut de Iran.

Iranul a afirmat că acuzațiile privind implicarea sa în vreun complot sunt nefondate, iar ministrul de Externe, Abbas Araqchi, a scris pe X: „Pot confirma convingerea Iranului că eliberarea unor presupuși teroriști care lucrează pentru state străine spune totul. Vă îndreptați în direcția greșită.”

Bază aeriană cheie pentru bombardamentele armatei americane

Rubio a mai spus luni că SUA au încredere în securitatea tuturor bazelor sale.

Fairford, situată la 90 de mile (145 km) vest de Londra, este una dintre cele mai importante baze ale SUA din Europa, fiind una dintre puținele baze adecvate pentru bombardiere grele, precum aeronavele B1. Aceasta a jucat un rol cheie în campaniile anterioare ale SUA din Orientul Mijlociu, deși bombardierele sale nu sunt staționate acolo permanent.

În timpul conflictului actual, SUA au avut permisiunea de a folosi baza RAF Fairford doar pentru a lovi bazele de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Ormuz, adică așa-numitele lovituri defensive. Londra a refuzat să acorde SUA permisiunea de a folosi bazele britanice pentru lovituri ofensive asupra Iranului.

Această abordare a tensionat relațiile dintre SUA și Marea Britanie, de obicei unul dintre cei mai apropiați aliați ai Washingtonului.

Duminică, un oficial al Pentagonului a confirmat că toate bombardierele americane care fuseseră dislocate la Fairford s-au îndreptat către bazele lor de origine din SUA.

Pentagonul a transmis că forța de bombardiere a SUA rămâne pregătită să ofere capacități de lovitură globală de precizie „oriunde, oricând”.

The New York Times, citând doi oficiali americani, a scris că SUA s-au grăbit în weekend să retragă bombardierele după ce comandanții au primit noi amenințări cu privire la un complot susținut de Iran. Ziarul american a precizat că unele dintre avioanele de luptă au plecat în timp ce aeronavele de realimentare în zbor erau încă în curs de mobilizare.

Un oficial american a refuzat să comenteze. Nici guvernul britanic nu a dorit să ofere un punct de vedere, deși un purtător de cuvânt al lui Burnham a afirmat că baza este în siguranță.

Christoph Bergs, analist de cercetare la think tank-ul de studii în domeniul apărării Royal United Services Institute, a afirmat că această redistribuire ar reduce, pe termen scurt, capacitatea SUA „de a intensifica rapid numărul de misiuni aeriene împotriva Iranului, reducând oarecum nivelul de amenințare”.

El a menționat însă că utilizarea bazei Fairford era deja limitată, având în vedere condițiile impuse de Londra cu privire la atacurile defensive. Avioanele ar putea fi trimise acum fie la Diego Garcia, fie la bazele din Golf, pentru a reduce necesitatea unor operațiuni suplimentare de realimentare în zbor necesare pentru a acoperi distanța adițională, dar acest lucru ar depinde de disponibilitatea capacităților, de negocierile cu aliații și de aspectele de securitate, a adăugat el.

„Pagube majore”

În primele ore ale zilei de 27 septembrie, cinci bărbați britanici cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani au fost arestați după ce au fost văzuți fugind prin câmpuri, din trei dubițe albe parcate lângă bază. Poliția a anunțat că nu s-au găsit dispozitive explozive, dar a fost descoperită o cantitate de benzină.

Bărbații au fost eliberați între timp pe cauțiune. Un al șaselea bărbat, cu dublă cetățenie britanică și iraniană, arestat patru zile mai târziu sub suspiciunea de pregătire a unor acte teroriste, a fost, de asemenea, eliberat pe cauțiune.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat la momentul primelor arestări că complotul viza provocarea unor „pagube majore” și că ar fi putut avea legătură cu Iranul. Ulterior, Trump a afirmat că el nu i-ar fi eliberat pe suspecți pe cauțiune.

Un înalt oficial militar al NATO a declarat că retragerea bombardierelor nu va avea niciun impact asupra alianței: „Agilitatea defensivă a NATO în fața oricărei agresiuni rămâne neschimbată și de neegalat, grație unității, forței și capacităților combinate ale celor 32 de țări membre.”