Reacția lui Mircea Geoană după ce cumnatul său, condamnat la șase ani de închisoare, a fost dat în urmărire
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a reacționat sâmbătă după ce Mircea Costea, cumnatul său, a fost dat în urmărire de către Poliție, fiind condamnat definitiv la șase ani de închisoare. „Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire”, spune Geoană.
- „Chiar și în momente complicate, valorile democratice trebuie să primeze. Fără excepție, deciziile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire. Fiecare dintre noi suntem responsabili pentru deciziile luate.
- Eu și Mihaela vom continua să fim alături de nepoții noștri și să le oferim sprijinul de care au nevoie în aceste momente grele”, a transmis Mircea Geoană, sâmbătă, pentru Digi 24.
Vineri, în aceeași zi în care instanța supremă a pronunțat deciziile definitive în dosarul mitei de 20 de milioane de euro, Mirca Geoană a scris pe Facebook:
- „Lupta împotriva corupției și transparența contează!
- O națiune trebuie să se asigure că are instituții politice, economice și de stat de drept puternice, precum și mecanisme de control și echilibru între puterile statului, astfel încât adevăratul potențial, strategic, economic și uman să fie eliberat.
- Am participat cu plăcere la conferința organizată de Institutul Aspen România, cu tema Ascensiunea Europei – Un nou centru de greutate. O nouă perspectivă asupra Europeu de Sud-Est, Centrală și de Est”.
Mircea Ionuț Costea a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 ani de închisoare, după ce la instanța de fond primise 7 ani de închisoare, în dosarul de corupție privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată. Pe latură civilă, magistraţii au decis confiscarea de la Mircea Costea a sumelor de 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro.
În același dosar a fost condamnat la șapte ani și patru luni fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, în timp ce fostul parlamentar Cristian Boureanu a fost achitat.
Mircea Costea a fost director al Eximbank și este fratele soției lui Mircea Geoană.
În timp ce Sebastian Vlădesu s-a predat Poliției și a fost dus în penitenciar, Mircea Costea a fost dat în urmărire de către Poliție.
Acuzațiile aduse de DNA în dosarul lui Sebastian Vlădescu și Mircea Costea
Potrivit DNA, dosarul vizează infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 – 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în noiembrie 2019.
Procurorii susţin că activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.
Astfel, prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR (Mihaela Mititelu – n.r.), să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.
„O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 – 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă – în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu”, arată DNA.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.
Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.
Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat în luna iunie de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro.
Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
INTERVIURILE HotNews.ro