Reacție critică după îndemnul lui Gabriel Liiceanu la „luciditatea majorității cetățenilor români”: „Are ghinion bietul Bolojan”
Theodor Paleologu a reacționat ironic la articolul de opinie al filosofului Gabriel Liiceanu, găzduit de HotNews, afirmând că paralela făcută între România condusă de guvernul lui Ilie Bolojan și poporul evreu condus în pustie de către Moise reprezintă un „nou acces de exaltare” din partea lui Liiceanu.
„Are ghinion bietul Bolojan: într-un nou acces de exaltare, Gabriel Liiceanu îl compară cu Moise. Mă mir că nu ne-a spus că Moise a fost un „Bolojan român”. Să ne înțelegem: îl apreciez pe actualul prim ministru, cred că este un om integru și un autentic patriot, un administrator competent și eficient. Dar nu m-aș lansa în ditirambi care-l storcoșesc, inclusiv plasarea lui în rînd cu Kogălniceanu, Ion Brătianu, Carol I, regina Maria și Maniu”, a scris Theodor Paleologu într-o postare pe Facebook.
„Au mai pățit-o și alții”
Fostul ministru al Culturii mai scrie că nu ar fi prima dată când Gabriel Liiceanu ar recurge la laude disproporționate față de persoalități politice sau culturale: „În decursul timpului au pățit-o și alții: Ion Ioanid comparat cu Soljenițin, Patapievici cu Kierkegaard („un Patapievici danez”). Să mai amintim de laudele excesive aduse lui Isărescu în 2000 și de cele ridicole adresate lui Dan Barna în 2019 („singurul politician cu viziune modernă”)?”.
La postarea acestuia a reacționat, cu un comentariu, scriitorul Stelian Tănase. „Asta se numește simplu: a da cu mucii în fasole. Nu e prima dată. Îmi amintesc bine ditirambii dedicați lui Petrov alias Băsescu”, a comentat Stelian Tănase.
„După cum știi, pe acest subiect nu sîntem întru totul de acord. Nu-l reduc pe Traian Băsescu la rolul de Petrov și nu regret că l-am votat, faute de mieux (în lipsă de ceva mai bun – n.red.) , în 2004 și 2009”, a replicat Paleologu.
Potențialul pe care Liiceanu îl vede în Bolojan
Pasajul din articolul de opinie al lui Gabriel Liiceanu care a provocat reacția ironică a lui Theodor Paleologu începe cu un citat din cartea „Exodul” din Biblie, în care evreii îi reproșează lui Moise că i-a scos din Egipt, unde aveau siguranța zilei de mâine, chiar dacă nu erau liberi:
„…căci e mai bine pentru noi să fim robi egiptenilor decât să murim în pustiu.” – Exodul 14, 12; „De ce nu ne-a fost dat să murim în țara Egiptului, când ședeam lângă oala cu carne și mâncam pâine pe săturate? – Ibid., 16, 3”.
„Îndrăznesc să spun, că noi suntem acum, cu guvernarea Bolojan, într-o situație analogă: nu vom atinge pământul făgăduinței dacă nu vom accepta că esența reformei de redresare a României după anii de dezastru uselist (socialisto-liberal), este una administrativă, iar esența acesteia este una de ordinul cifrelor și al contabilității”, a comentat Gabriel Liiceanu.
Apoi filosoful a scris că premierul Ilie Bolojan are potențialul să devină una dintre marile personalități ale istoriei României, dacă va fi „lăsat să-și facă treaba”.
„În sfârșit, o ultimă întrebare: Ați mai întâlnit vreun om politic de la Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, Regele Carol I, Regina Maria, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu care să fi avut ca valoare civică supremă slujirea și loialitatea față de țara lui? Nu vă grăbiți să scăpați așa lesne de mine, acuzându-mă că trec printr-o criză de exaltare, de vreme ce mă hazardez să-l așez pe Ilie Bolojan în acest context. Vorbind astfel, am în vedere potențialul pe care-l are acest seamăn al nostru de a deveni – dacă-l vom lăsa să-și facă treaba – unul dintre ei”, a scris Liiceanu.
