Recoltele de fructe și legume pot scădea cu 30% în anii secetoși, arată o analiză despre agricultura din România. Ce se poate face?

Agricultura românească devine tot mai vulnerabilă, în urma secetei prelungite și a temperaturilor tot mai ridicate, arată o analiză din raportul Starea Climei, coordonat de infoclima.ro.

Anii secetoși aduc prăbușiri de recoltă, arată cercetarea. Este vorba despre scăderi de 15–25% la grâu și 20–30% la fructe și legume, în timp ce compromiterea culturilor de toamnă și primăvară a devenit deja frecventă în multe județe.

Sunt două mari probleme: scad veniturile din export (porumb, grâu), iar pe de altă parte cresc costurile cu apa și cu practicile de conservare a solului.

Analiza a fost întocmită de Mihaela Caian, cercetător științific senior la ANM și de către Lazăr Cătălin, fiziolog vegetal și cercetător științific specializat în modelarea creșterii și dezvoltării culturilor de câmp.

Agricultura României intră într-un deceniu decisiv, se spune în raport. Efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în câmpiile din sud și est, iar modelările arată că lucrurile vor continua în aceeași direcție: temperaturi mai ridicate, veri mai uscate, precipitații tot mai variabile și episoade extreme mai frecvente.

Câteva regiuni vor duce greul

Harta riscurilor se conturează clar: peste 11 milioane ha sunt expuse aridizării, iar circa 7,5 milioane ha riscă deșertificarea (Dobrogea, sudul Câmpiei Române, Moldova).

În toamna lui 2023, care a fost caldă și secetoasă, 70–100% din grâu, orzoaică, ovăz și rapiță au fost compromise, iar în primăvara lui 2024 circa două milioane ha de porumb și floarea-soarelui au suferit pierderi majore.

La orizont, scenariile indică o scădere a producției de porumb cu 10–13% până în 2050 și 15% până în 2070 (în cel mai grav scenariu), cu pierderi și mai mari în anii de secetă severă, iar Oltenia și Muntenia apar printre cele mai afectate regiuni.

Cauza de fond este încălzirea rapidă și deficitul de apă din timpul verii. Temperatura medie anuală a crescut deja cu 0,5–1°C față de anii 1980, iar în scenariul climatic cel mai pesimist poate ajunge la +4,5°C până în 2070, cu mai multe nopți tropicale și stres termic accentuat pentru culturi.

În paralel, se adâncește contrastul anotimpurilor: ierni mai umede, veri mai uscate, cu reduceri estivale ale precipitațiilor de până la 20% în zone-cheie și tot mai multe episoade de ploi torențiale care erodează solul și blochează câmpurile, mai arată analiza.

Ce se poate face?

„Ferestrele de semănat trebuie ajustate, fertilizarea optimizată, iar agricultura de precizie extinsă pentru eficiență la azot și apă. Pe termen lung, succesul depinde de soiuri și hibrizi mai rezilienți la secetă/căldură, de extinderea și modernizarea irigațiilor și de sprijin public pentru practici sustenabile, informații climatice și sisteme de avertizare timpurie”, se spune în raport.