Redobândirea cetățeniei române naște acuzații în Moldova: „Este o afacere, se fac mulți bani”. Cum răspunde Autoritatea din România
O femeie din Republica Moldova, care are toate rudele născute în Bucovina, spune că așteaptă de aproape patru ani soluționarea dosarului de redobândire a cetățeniei române și arată cu degetul către firmele și avocații ce oferă asistență în acest proces. „Eu acum înțeleg de ce oamenii nu vor să-și întocmească singuri dosarul”, spune femeia pentru HotNews.ro.
Modul în care autoritățile soluționează cererile de redobândire a cetățeniei române în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române (referitor la persoanele sau descendenții acestora care s-au născut pe teritoriile ce au făcut parte din România până în 1940) stârnește nemulțumiri și dincolo de Prut.
O femeie din Chișinău, pe care o s-o prezentăm public doar Rodica, spune că a depus actele pentru obținerea cetățeniei române încă din octombrie 2019, dar până acum nu a primit răspuns. Femeia este născută în orașul Cornești, raionul Ungheni, aflat în vecinătatea imediată a județului Iași.
„Toate rudele mele, pe linia tatălui, sunt născute în Bucovina, sunt români. Și tatăl meu este român, născut într-o familie din Bucovina, regiunea Cernăuți. Chiar în certificatul meu de naștere, întocmit în perioada Uniunii Sovietice, la capitolul părinți scrie: „tată – român”, „mamă – moldoveancă”, consider că am acest drept chiar moștenit. Adică nu doar în modul pe care-l oferă acum legislația românească (n.r.- articolul 11)”, ne-a povestit Rodica.
Femeia susține că a decis să aplice la cetățenia română în primul rând din convingere:
„Am decis să obținem cetățenia română pentru că avem acest drept. Consider că nu este ok ca familia mea, toată de pe teritoriul românesc, cu cetățenia română, și eu să fiu în acte doar moldoveancă.
Asta înainte de a folosi acest drept în alte scopuri, cum ar fi călătorii, studii peste hotare, sau alte drepturi care le oferă această cetățenie. Cetățenia română este un drept al meu”, afirmă Rodica.
Femeia povestește însă că drumul către acest drept s-a dovedit a fi foarte complicat.
„Am depus actele în urmă cu aproape patru ani, în luna octombrie 2019. Am mers la București, să depunem dosarul, împreună cu soțul, în speranța că așa o să fie mai repede, ca procedura o să fie mai scurtă. Am mers personal, noi am făcut singuri dosarul și tot singuri l-am depus.
Am avut ghinionul cu pandemia de COVID-19, când toate procesele s-au stopat un pic, dar, s-a terminat și pandemia, și nici până astăzi nu am obținut această cetățenie. Am trimis două mailuri la Autoritatea Națională de Cetățenie din România, am primit răspuns că „dosarul este în lucru, așteptați rândul”. Atât.
Nu știm nici măcar la ce etapă este acest dosar. Știm doar că foarte multe persoane care au depus mai târziu decât noi, adică putem verifica de pe site-ul autorității, au fost deja chemate pentru a-și ridica cetățenia. În cazul soțului – la toți bunicii, toate actele sunt în regulă. Dosarul a fost acceptat, confirmat. Totul a fost bine. Noi nu înțelegem care este motivul și de ce durează atât de mult această procedură”, susține femeia.
„Toate actele bunicilor și părinților mi-au fost întoarse, cred că de vreo trei-patru ori”
Rodica spune că a început să aibă semne de întrebare în momentul în care a văzut mulțimea de oferte ale companiilor care prestează servicii de colectare a documentelor și depunerea ulterioară a dosarului la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Femeia din Chișinău spune însă că nu și-a imaginat că ar avea nevoie de ajutorul acestor intermediari, în condițiile în care părinții ei sunt din Bucovina, iar tatăl este chiar român.
„Nu am aplicat la serviciile companiilor de intermediere pentru obținerea cetățeniei, pentru că nici nu ne-am gândit, sincer, că această procedură ar putea fi atât de complicată și atât de birocratizată. Soțul nu a avut probleme cu actele bunicilor, totul a fost în regulă. A obținut ușor actele și a făcut dosarul.
Ori la mine a fost o mare provocare. Toate actele bunicilor și părinților mi-au fost întoarse, cred că de vreo trei-patru ori. De exemplu, nu le plăcea că numele are litera “i”, în altul – litera “e”. A fost extrem de dificil. Foarte mult timp pierdut și foarte mulți bani.
Eu acum înțeleg de ce oamenii nu vor să-și întocmească singuri dosarul. Noi deja nu am vrut să dăm înapoi, dacă tot am intrat în aceasta horă. Părerea mea că este un absurd total.
Există o modalitate simplă, probabil, că autoritățile ar putea să facă schimb de date, deoarece există acest Registru Electronic al Populației, toate actele sunt arhivate, digitalizate. Adică e nevoie doar de un schimb de date.
Dacă această situație continuă, părerea mea este că este o afacere, că se fac foarte mulți bani. Continuă să existe afaceri de colectare a actelor, de corectare, de trimitere, de depus dosarul – omul nici nu trebuie să facă nimic, decât să vină și să plătească unei companii.
Mai nou, în aceasta afacere au intrat avocații. Eu nu știu exact cum este în România, dar în Moldova, contra unei sume de 400 de euro, avocații să angajează să obțină prin judecată cetățenia, așa cum prevede legea română.
Legea română prevede că cetățenia trebuie acordată timp de șase luni, dacă dosarul e în regulă. Din câte am înțeles, avocații din România cer pentru acest serviciu 500 de euro. Și totul se rezolvă foarte rapid. Adică e o afacere, părerea mea, că nimeni nu este cointeresat să simplifice acest proces, din păcate”, povestește Rodica.
Femeia precizează că nu a auzit ca reprezentanții autorității responsabile cu acordarea cetățeniei române să solicite mită însă toate procedurile „îi trezesc mari semne de întrebare.”
„Din rudele noastre, din cunoscuți – nu am auzit cazuri când s-au cerut bani de către reprezentanții Comisiei de Cetățenie. Aici, pe loc, să plătească la firmele acestea – da. Și, într-adevăr, au obținut foarte repede cetățenia. Ciudat. Și în șapte-opt luni, în maxim unu- doi ani. Nici nouă nu ni s-a dat de înțeles că am putea plăti – nu”, spune Rodica.
Femeia spune că nu are o altă soluție decât să aștepte decizia autorităților, care deocamdată nu i-au oferit nicio explicație despre cazul său.
„Sincer, suntem absolut derutați, nu știm cum am putea să facem. Nu avem posibilitate să achităm așa sume avocaților, chiar dacă asta este o bună opțiune acum. Sunt bani totuși foarte mulți, 400 de euro pentru un singur dosar. Noi nu înțelegem care este procedura la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cum să aleg acolo dosarele, dar nu avem o altă soluție decât să așteptăm, din păcate”, susține femeia.
Cum răspunde Autoritatea Națională pentru Cetățenie
Pentru a afla informații referitoare la acest caz, precum și pentru a avea o reacție la întrebările ridicate de femeia din Republica Moldova despre rolul companiilor de intermediere și a avocaților în acest proces, HotNews.ro a trimis câteva întrebări la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Iată care sunt principalele idei din răspunsul pe care ni l-a trimis ANC:
- În ceea ce privește informațiile referitoare la stadiul soluționării unui dosar de cetățenie, „acestea se circumscriu Regulamentului 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și nu pot fi destinate informării opiniei publice”.
- Indiferent de modalitatea de depunere a cererilor de redobândire a cetățeniei române acestea se soluționează cu respectarea ordinii cronologice de înregistrare a cererilor de același fel.
- Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu interacționează cu „firme de intermediere”, singura procedură de obținere a cetățeniei române fiind cea reglementată de Legea 21/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare.
- Afirmațiile referitoare la „urgentarea procesului de obținere a cetățeniei române”, în afara cadrului legal menționat, nu intră în aria de competență a Autorității.
- În ceea ce privește acordarea cetățeniei de către instanțele judecătorești, menționăm că nu există astfel de cazuri. Soluționarea cererilor de constatare a cetățeniei române adresare direct instanțelor judecătorești nu intră în competența acestora, legea prevăzând în acest sens o procedură administrativă specială.
- Rapoartele anuale de activitate ale Autorității evidențiază numărul total al cererilor de chemare în judecată a ANC având ca obiect nesoluționarea cererilor de cetățenie în termen legal și care reprezintă aproximativ 0,80% din numărul total al cererilor de cetățenie aflate în procedură de soluționare.
Afacerile cu cetățenia română în care sunt implicate firme din Rusia
HotNews.ro a relatat recent despre cazul unei firme rusești care se angajează să obțină cetățenie română pentru ruși inventându-le rădăcini românești, astfel încât să se încadreze la articolul 11 din Legea cetățeniei române.
Această prevedere legală se dorește a fi o reparație morală pentru persoanele sau urmașii acestora care și-au pierdut cetățenia română din cauze care nu le sunt imputabile, după 1940. Este vorba despre oamenii care au locuit în Basarabia, Bucovina, Bugeac etc, teritorii care au intrat în componența URSS.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie ne-a confirmat că în 2022 și 2023 a identificat aproape 500 de tentative de fraudă identificate și materializate în respingerea cererilor de cetățenie și sesizarea organelor de cercetare penală.
În același timp, în Republica Moldova există multe firme care oferă asistență și se ocupă de întocmirea dosarelor pentru cei care vor să obțină cetățenia română, în baza articolului 11 din Legea cetățeniei. Este de ajuns să dai o simplă căutare pe internet pentru găsi ofertele acestora.
Citește și alte articole pe această temă:
- INVESTIGAȚIE. Fabrici rusești de cetățenii românești sau cum îți „găsește” Kim din îndepărtata Bașchiria niște bunici în Basarabia, pentru 7500 de euro
- Precizările Autorității Naționale pentru Cetățenie făcute HotNews.ro: „Doar 7% din cererile de redobândire a cetățeniei române depuse de ruși au fost aprobate”
INTERVIURILE HotNews.ro