Redobândirea cetățeniei române naște acuzații în Moldova: „Este o afacere, se fac mulți bani”. Cum răspunde Autoritatea din România

O femeie din Republica Moldova, care are toate rudele născute în Bucovina, spune că așteaptă de aproape patru ani soluționarea dosarului de redobândire a cetățeniei române și arată cu degetul către firmele și avocații ce oferă asistență în acest proces. „Eu acum înțeleg de ce oamenii nu vor să-și întocmească singuri dosarul”, spune femeia pentru HotNews.ro.

Modul în care autoritățile soluționează cererile de redobândire a cetățeniei române în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române (referitor la persoanele sau descendenții acestora care s-au născut pe teritoriile ce au făcut parte din România până în 1940) stârnește nemulțumiri și dincolo de Prut.

O femeie din Chișinău, pe care o s-o prezentăm public doar Rodica, spune că a depus actele pentru obținerea cetățeniei române încă din octombrie 2019, dar până acum nu a primit răspuns. Femeia este născută în orașul Cornești, raionul Ungheni, aflat în vecinătatea imediată a județului Iași.

„Toate rudele mele, pe linia tatălui, sunt născute în Bucovina, sunt români. Și tatăl meu este român, născut într-o familie din Bucovina, regiunea Cernăuți. Chiar în certificatul meu de naștere, întocmit în perioada Uniunii Sovietice, la capitolul părinți scrie: „tată – român”, „mamă – moldoveancă”, consider că am acest drept chiar moștenit. Adică nu doar în modul pe care-l oferă acum legislația românească (n.r.- articolul 11)”, ne-a povestit Rodica.

Femeia susține că a decis să aplice la cetățenia română în primul rând din convingere:

„Am decis să obținem cetățenia română pentru că avem acest drept. Consider că nu este ok ca familia mea, toată de pe teritoriul românesc, cu cetățenia română, și eu să fiu în acte doar moldoveancă.

Asta înainte de a folosi acest drept în alte scopuri, cum ar fi călătorii, studii peste hotare, sau alte drepturi care le oferă această cetățenie. Cetățenia română este un drept al meu”, afirmă Rodica.

Femeia povestește însă că drumul către acest drept s-a dovedit a fi foarte complicat.

„Am depus actele în urmă cu aproape patru ani, în luna octombrie 2019. Am mers la București, să depunem dosarul, împreună cu soțul, în speranța că așa o să fie mai repede, ca procedura o să fie mai scurtă. Am mers personal, noi am făcut singuri dosarul și tot singuri l-am depus.

Am avut ghinionul cu pandemia de COVID-19, când toate procesele s-au stopat un pic, dar, s-a terminat și pandemia, și nici până astăzi nu am obținut această cetățenie. Am trimis două mailuri la Autoritatea Națională de Cetățenie din România, am primit răspuns că „dosarul este în lucru, așteptați rândul”. Atât.

Nu știm nici măcar la ce etapă este acest dosar. Știm doar că foarte multe persoane care au depus mai târziu decât noi, adică putem verifica de pe site-ul autorității, au fost deja chemate pentru a-și ridica cetățenia. În cazul soțului – la toți bunicii, toate actele sunt în regulă. Dosarul a fost acceptat, confirmat. Totul a fost bine. Noi nu înțelegem care este motivul și de ce durează atât de mult această procedură”, susține femeia.

„Toate actele bunicilor și părinților mi-au fost întoarse, cred că de vreo trei-patru ori”

Rodica spune că a început să aibă semne de întrebare în momentul în care a văzut mulțimea de oferte ale companiilor care prestează servicii de colectare a documentelor și depunerea ulterioară a dosarului la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Femeia din Chișinău spune însă că nu și-a imaginat că ar avea nevoie de ajutorul acestor intermediari, în condițiile în care părinții ei sunt din Bucovina, iar tatăl este chiar român.

„Nu am aplicat la serviciile companiilor de intermediere pentru obținerea cetățeniei, pentru că nici nu ne-am gândit, sincer, că această procedură ar putea fi atât de complicată și atât de birocratizată. Soțul nu a avut probleme cu actele bunicilor, totul a fost în regulă. A obținut ușor actele și a făcut dosarul.

Ori la mine a fost o mare provocare. Toate actele bunicilor și părinților mi-au fost întoarse, cred că de vreo trei-patru ori. De exemplu, nu le plăcea că numele are litera “i”, în altul – litera “e”. A fost extrem de dificil. Foarte mult timp pierdut și foarte mulți bani.

Eu acum înțeleg de ce oamenii nu vor să-și întocmească singuri dosarul. Noi deja nu am vrut să dăm înapoi, dacă tot am intrat în aceasta horă. Părerea mea că este un absurd total.

Există o modalitate simplă, probabil, că autoritățile ar putea să facă schimb de date, deoarece există acest Registru Electronic al Populației, toate actele sunt arhivate, digitalizate. Adică e nevoie doar de un schimb de date.

Dacă această situație continuă, părerea mea este că este o afacere, că se fac foarte mulți bani. Continuă să existe afaceri de colectare a actelor, de corectare, de trimitere, de depus dosarul – omul nici nu trebuie să facă nimic, decât să vină și să plătească unei companii.

Mai nou, în aceasta afacere au intrat avocații. Eu nu știu exact cum este în România, dar în Moldova, contra unei sume de 400 de euro, avocații să angajează să obțină prin judecată cetățenia, așa cum prevede legea română.

Legea română prevede că cetățenia trebuie acordată timp de șase luni, dacă dosarul e în regulă. Din câte am înțeles, avocații din România cer pentru acest serviciu 500 de euro. Și totul se rezolvă foarte rapid. Adică e o afacere, părerea mea, că nimeni nu este cointeresat să simplifice acest proces, din păcate”, povestește Rodica.

Citește și: VIDEO Cât de europeană este Moldova? Studiu de caz: Găgăuzia, acolo unde UE investește, iar Rusia culege roadele

Femeia precizează că nu a auzit ca reprezentanții autorității responsabile cu acordarea cetățeniei române să solicite mită însă toate procedurile „îi trezesc mari semne de întrebare.”

„Din rudele noastre, din cunoscuți – nu am auzit cazuri când s-au cerut bani de către reprezentanții Comisiei de Cetățenie. Aici, pe loc, să plătească la firmele acestea – da. Și, într-adevăr, au obținut foarte repede cetățenia. Ciudat. Și în șapte-opt luni, în maxim unu- doi ani. Nici nouă nu ni s-a dat de înțeles că am putea plăti – nu”, spune Rodica.

Femeia spune că nu are o altă soluție decât să aștepte decizia autorităților, care deocamdată nu i-au oferit nicio explicație despre cazul său.

„Sincer, suntem absolut derutați, nu știm cum am putea să facem. Nu avem posibilitate să achităm așa sume avocaților, chiar dacă asta este o bună opțiune acum. Sunt bani totuși foarte mulți, 400 de euro pentru un singur dosar. Noi nu înțelegem care este procedura la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, cum să aleg acolo dosarele, dar nu avem o altă soluție decât să așteptăm, din păcate”, susține femeia.

Cum răspunde Autoritatea Națională pentru Cetățenie

Pentru a afla informații referitoare la acest caz, precum și pentru a avea o reacție la întrebările ridicate de femeia din Republica Moldova despre rolul companiilor de intermediere și a avocaților în acest proces, HotNews.ro a trimis câteva întrebări la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Iată care sunt principalele idei din răspunsul pe care ni l-a trimis ANC:

În ceea ce privește informațiile referitoare la stadiul soluționării unui dosar de cetățenie, „acestea se circumscriu Regulamentului 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și nu pot fi destinate informării opiniei publice”.
Indiferent de modalitatea de depunere a cererilor de redobândire a cetățeniei române acestea se soluționează cu respectarea ordinii cronologice de înregistrare a cererilor de același fel.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu interacționează cu „firme de intermediere”, singura procedură de obținere a cetățeniei române fiind cea reglementată de Legea 21/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare.
Afirmațiile referitoare la „urgentarea procesului de obținere a cetățeniei române”, în afara cadrului legal menționat, nu intră în aria de competență a Autorității.
În ceea ce privește acordarea cetățeniei de către instanțele judecătorești, menționăm că nu există astfel de cazuri. Soluționarea cererilor de constatare a cetățeniei române adresare direct instanțelor judecătorești nu intră în competența acestora, legea prevăzând în acest sens o procedură administrativă specială.
Rapoartele anuale de activitate ale Autorității evidențiază numărul total al cererilor de chemare în judecată a ANC având ca obiect nesoluționarea cererilor de cetățenie în termen legal și care reprezintă aproximativ 0,80% din numărul total al cererilor de cetățenie aflate în procedură de soluționare.

Afacerile cu cetățenia română în care sunt implicate firme din Rusia

HotNews.ro a relatat recent despre cazul unei firme rusești care se angajează să obțină cetățenie română pentru ruși inventându-le rădăcini românești, astfel încât să se încadreze la articolul 11 din Legea cetățeniei române.

Această prevedere legală se dorește a fi o reparație morală pentru persoanele sau urmașii acestora care și-au pierdut cetățenia română din cauze care nu le sunt imputabile, după 1940. Este vorba despre oamenii care au locuit în Basarabia, Bucovina, Bugeac etc, teritorii care au intrat în componența URSS.

Autoritatea Națională pentru Cetățenie ne-a confirmat că în 2022 și 2023 a identificat aproape 500 de tentative de fraudă identificate și materializate în respingerea cererilor de cetățenie și sesizarea organelor de cercetare penală.

În același timp, în Republica Moldova există multe firme care oferă asistență și se ocupă de întocmirea dosarelor pentru cei care vor să obțină cetățenia română, în baza articolului 11 din Legea cetățeniei. Este de ajuns să dai o simplă căutare pe internet pentru găsi ofertele acestora.

Citește și alte articole pe această temă:

Redobândirea cetățeniei române naște acuzații în Moldova: „Este o afacere, se fac mulți bani”. Cum răspunde Autoritatea din România

„Toate actele bunicilor și părinților mi-au fost întoarse, cred că de vreo trei-patru ori”

Cum răspunde Autoritatea Națională pentru Cetățenie

Afacerile cu cetățenia română în care sunt implicate firme din Rusia

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”