Referendumul de demitere: azi, IMAS​

Multe, multe detalii aici.

Pentru cine doreste informatii rapide, fara prea multe cifre:

1. Printre cei vor sa vina la referendum si au o opinie, scorul este 70% DA – 30% NU. Daca adaugam la calcule si diaspora, rezultatul sugerat de datele din sondaj este 69% pro-demitere vs. 31% anti-demitere.

2. Traian Basescu ar pierde pe toate categoriile de varsta, de venit, de educatie, in toate regiunile istorice, in toate tipurile de localitate, in randul barbatilor dar si in randul femeilor. Diferentele sunt semnificative. In randul unei singure categorii (locuitorii oraselor mijlocii) scorul pro-demitere este mai mic de 60%. La sase din cele douazeci si trei de categorii socio-demografice analizate, scorul pro-demitere este peste 75%.

3. Tinerii si batranii vor demiterea mai mult decat alte categorii de varsta. Aceasta apropiere neobisnuita si unica dupa Revolutie are efectul de a se auto-echilibra: tinerii vin la vot mai putin decat media, oamenii in varsta vin la vot intr-o masura mai mare decat media.

4. Transilvanenii – unul din bazinele electorale forte ale presedintelui din trecut – voteaza intr-un raport de aproape 2-la-1 pentru demitere.

5. In Bucuresti opozitia fata de presedinte este mai puternica decat in oricare provincie istorica, existand un raport de 3-la-1 in favoarea demiterii. Rezultatele catastrofale ale PDL in Capitala la alegerile locale n-au fost un accident…

6. Sustinerea pentru presedinte creste foarte, foarte usor odata cu veniturile respondentului. Se confirma partial teza Gallup conform careia PDL/presedintele au sustinere in special in randul oamenilor bogati.

7. Nu este valabila teza conform careia sustinerea pentru presedinte creste odata cu nivelul educational al votantului. Acest lucru e datorat antagonizarii bugetarilor, vasta majoritate a ocupatiilor celor care lucreaza la stat necesitand o licenta.

8. Nu exista diferente de gen. Femeile si barbatii se opun lui Traian Basescu intr-o masura egala.

Pentru cine doreste detalii:

Participarea la vot. Nu va fi de 79%, ci mult mai mica. Dar asta nu e vina IMAS. Iata ce s-a intamplat la referendumul anterior: click pentru grafic.

Ce s-a intamplat atunci?

Imediat dupa suspendare: doua valuri mari de emotie, pro- si contra-. Doi romani din trei – 47%+19.4% – promit ca vin la vot. O prezenta cum nu mai vazuseram din 1992! (N-a fost sa fie).

Mai important, vedem un raport de 2,5-la-1 impotriva demiterii.

Mai trec zece zile. O campanie anosta – in sensul in care o singura tabara vorbea. Valurile de emotie se sting. Un sfert din sustinatorii presedintelui isi pierd interesul. Acelasi lucru se intampla cu o treime din oponentii presedintelui. Raportul devine 3-la-1. Ambele tabere au pierdut voturi potentiale, dar tabara anti-presedinte a pierdut mai multe, ceea ce a insemnat o crestere in sondaje a scorului anti-demitere prin comparatie cu celalalt.

La referendum, vedem o mica re-mobilizare: 2 procente pentru fiecare tabara. Oameni care ezitasera au hotarat totusi sa vina la vot. Raportul scade sub 3-la-1, dar diaspora (care nu este inclusa in grafic) il ridica din nou.

(Pentru cine e interesat de subiectul listelor electorale: milioane de romani erau pe liste desi se aflau in strainatate. Din acest motiv prezenta a parut a fi sub 50% – adica, oficial, 44%).

Este extrem de posibil ca acum sa vedem acelasi tip de fenomen legat de scaderea prezentei potentiale la vot odata cu debutul campaniei.

Intentia de vot – o „spirala a tacerii”? Un procent semnificativ (8,3% din cei care ar veni la referendum) nu stiu sau refuza sa spuna cum ar vota. Sunt oameni cu studii superioare, care au refuzat sa-si declare veniturile atunci cand au fost chestionati. Este extrem de posibil sa vorbim despre „o spirala a tacerii” in favoarea presedintelui. Daca, prin reducere la absurd, toti acesti oameni ar vota contra demiterii, scorul ar deveni 64% DA, 36% NU.

Citeste articolul integral si comenteaza pe blogul Sociollogica