Regatul Unit: S-au încheiat revoltele? Care este bilanțul și ce urmează
După aproape o săptămână de acalmie, Regatul Unit speră să fi trecut peste cele mai grave revolte din 2011, marcate de atacuri asupra moscheilor și centrelor de cazare a migranților, potrivit AFP.
S-au încheiat revoltele?
Revoltele au început la 30 iulie în Southport, un oraș din nord-vestul Angliei care, cu o zi înainte, suferise un atac prin înjunghiere soldat cu moartea a trei fete de șase, șapte și nouă ani la un curs de dans.
Acestea au fost alimentate de zvonuri online care îl descriu pe suspect drept un solicitant de azil musulman, în timp ce, de fapt, acesta este un adolescent în vârstă de 17 ani, Axel Rudakubana, născut la Cardiff într-o familie din Rwanda, o țară cu o foarte mare majoritate creștină.
Acestea au afectat o duzină de orașe din Anglia, de la Sunderland (nord-est) la Plymouth (sud-vest), trecând prin Londra, dar și în Irlanda de Nord.
În Anglia, cele mai recente ciocniri au avut loc lunea trecută la Plymouth. În Irlanda de Nord, miercuri și joi au avut loc noi atacuri asupra unor clădiri de imigranți.
În weekend nu au fost raportate incidente majore, iar guvernul a salutat o „dezescaladare”, dar a declarat că va rămâne „în stare de alertă maximă”.
Care este bilanțul?
Zeci de ofițeri de poliție au fost răniți, iar magazinele au fost jefuite. Hoteluri pentru migranți au fost atacate, uneori provocând incendii, în Hull, Rotherham și Tamworth. Moscheile au fost vizate în Southport, Liverpool și Sunderland.
Peste 900 de persoane au fost arestate și mai mult de 450 au fost acuzate de violență și incitare la ură online.
Care sunt consecințele juridice?
Prim-ministrul Keir Starmer, el însuși fost director al procuraturii, a pus în mișcare mecanismul juridic pentru a-i descuraja pe scandalagii. Instanțele au ținut zeci de ședințe, inclusiv la sfârșitul săptămânii, și au pronunțat deja sentințe deseori aspre împotriva răzvrătiților și a celor care au dezinformat pe internet.
Ca răspuns la dorința de publicitate a guvernului, deciziile judecătorilor sunt difuzate la televiziune, în timp ce poliția locală publică numele și fotografiile celor acuzați pe rețelele de socializare.
Printre primii care se prezintă în fața instanței se numără mulți adolescenți, unii de numai 12 ani.
Răspunsul judiciar este pe cale să intre „într-o nouă fază”, a avertizat Stephen Parkinson, șeful procuraturii, în acest weekend, cu urmăriri penale nu doar pentru „violență”, ci și pentru „revoltă”, pentru care sunt posibile pedepse de până la zece ani de închisoare.
În condițiile în care închisorile sunt deja pline și instanțele sunt copleșite de pandemie, „efectul acestor câteva zile de dezordine va fi resimțit luni, ani de zile” de sistemul judiciar, a recunoscut ministrul justiției, Shabana Mahmood.
Care sunt consecințele politice?
Pentru moment, guvernul și-a concentrat toate eforturile asupra restabilirii ordinii, insistând asupra faptului că nicio revendicare politică nu a justificat violențele.
Cu toate acestea, problema imigrației va domina probabil revenirea în parlament în septembrie. Unii deputați conservatori subliniază necesitatea de a aborda aceste probleme, care sunt o sursă de tensiune. Fără a face apel la violență, deputatul de extremă dreapta Nigel Farage o justifică prin grija față de o populație albă defavorizată, ignorată de elite.
Guvernul laburist susține că dorește să reducă nivelul imigrației legale și ilegale. În special, este probabil să fie interogat cu privire la decizia sa de a abandona planul conservatorilor de a deporta solicitanții de azil în Rwanda. Acest lucru este cu atât mai important cu cât un număr mare de persoane traversează Canalul Mânecii atunci când vremea este frumoasă.
Ce se întâmplă cu rețelele sociale?
Keir Starmer a subliniat responsabilitatea juridică a utilizatorilor de internet și a platformelor digitale. Au fost deja pronunțate pedepse ferme cu închisoarea pentru cei responsabili de postări pe rețelele de socializare care îndeamnă la atacuri împotriva migranților.
Același lucru este valabil și pentru influencerii de extremă dreapta care au răspândit zvonuri, în special pe X.
O nouă lege adoptată în 2023, axată pe protecția copiilor, sporește sancțiunile împotriva platformelor și a administratorilor acestora pentru conținut ilegal. Legea nu a intrat încă în vigoare, dar unii cer deja înăsprirea acesteia.
Guvernul a indicat că dorește să includă lupta împotriva dezinformării în programele școlare.