Sari direct la conținut

Regiunea cu mai multe „morți din cauza terorismului” decât tot restul lumii la un loc

HotNews.ro
Regiunea cu mai multe „morți din cauza terorismului” decât tot restul lumii la un loc
Soldați francezi ai forței Barkhane, în timpul unei patrule la iazul Gossi. Credit line: Tanguy Vabatte / Zuma Press / Profimedia

Regiunea Sahel din Africa este „epicentrul terorismului global” și, în prezent, reprezintă „peste jumătate din totalul deceselor legate de terorism”, potrivit unui raport Global Terrorism Index (GTI), citat de BBC.

În Sahel, o zonă semiaridă situată la sud de deșertul Sahara, în 2024, au murit 3.885 de persoane din cauza terorismului, dintr-un total de 7.555 la nivel mondial. De asemenea, raportul arată că numărul deceselor cauzate de terorism a crescut de aproape zece ori din 2019 și până în anul trecut, asta pentru că grupurile extremiste și insurgente „continuă să își îndrepte atenția” către regiune.

Indicele deceselor din cauza terorismului, publicat de Institutul pentru Economie și Pace, un think-tank dedicat cercetării păcii și conflictelor globale, definește terorismul drept „utilizarea amenințată sau efectivă a forței și violenței ilegale de către un actor nestatutar pentru a atinge un obiectiv politic, economic, religios sau social prin frică, coerciție sau intimidare”.

Regiunea Sahel se întinde de la coasta de vest a Africii spre est, de-a lungul continentului. Definiția GTI a regiunii include părți din 10 țări: Burkina Faso, Mali, Niger, Camerun, Guineea, Gambia, Senegal, Nigeria, Ciad și Mauritania.

Sahel are una dintre cele mai ridicate rate ale natalității din lume, iar aproape două treimi din populație are sub 25 de ani.

O expansiune rapidă a grupurilor militante jihadiste

Spre deosebire de Occident, unde „terorismul solitar este în creștere”, Sahelul a cunoscut expansiunea rapidă a grupurilor militante jihadiste, potrivit raportului care arată că majoritatea atacurilor de acolo au fost comise de două organizații: gruparea Stat Islamic (SI) afiliată în Sahel și Jama’at Nusrat al-Islam wal Muslimeen (JNIM) – o ramură a al-Qaeda.

Aceste grupări „încearcă să introducă noi ordine juridice în special pe baza Sharia”, explică Niagalé Bagayoko, președintele Rețelei Africane a Sectorului de Securitate. Și în acest proces, spune ea, „concurează între ele” pentru terenuri și influență.

IS-Sahel și-ar fi dublat teritoriul pe care îl controlează în Mali de la loviturile de stat din 2020 și 2021, în mare parte în est, în apropierea granițelor cu Burkina Faso și Niger, în timp ce JNIM a continuat, de asemenea, să își extindă raza de acțiune, potrivit unui grup de experți ONU privind Mali.

Raportul GTI notează că ambele grupuri au recrutat mai mulți luptători, inclusiv copii soldați în cazul SI.

„În unele cazuri, oamenii tind să se afle într-un punct fără opțiuni în momentul în care decid să se alăture unui grup militant”, spune Beverly Ochieng, analist senior specializat în Africa francofonă la Control Risks, o companie de consultanță în domeniul riscurilor geopolitice. „Acestea sunt comunități care sunt foarte vulnerabile”.

„Centura loviturilor de stat” a Africii

Raportul GTI explică modul în care instabilitatea politică și slaba guvernare creează condiții ideale pentru dezvoltarea grupurilor insurgente, indicând conflictul drept „principalul motor al terorismului”.

Sahelul este denumit uneori „centura loviturilor de stat” a Africii. Începând cu 2020, au avut loc șase lovituri de stat reușite în regiune, conform definiției din raportul GTI: două în Mali, două în Burkina Faso, una în Guineea și una în Niger. Toate aceste țări sunt acum conduse de junte militare.

„Sahelul a cunoscut o destrămare a societății de stat”, spune Dr. Folahanmi Aina, expert în regiune la Universitatea SOAS din Londra. „Aceasta a fost determinată de ani de neglijență din partea liderilor politici, care nu au acordat neapărat prioritate guvernării centrate pe oameni, iar nemulțumirile locale au mocnit, ceea ce a dus la încercarea grupurilor teroriste de a le valorifica”.

Exista percepția că guvernele civile erau incapabile să combată amenințările la adresa securității din partea grupurilor de insurgenți, „dar, în ciuda preluării puterii de către aceste junte, acestea nu au îmbunătățit neapărat optica pe teren și, de fapt, insecuritatea s-a înrăutățit”, spune Dr. Aina.

De fapt, în 2024, Burkina Faso „a rămas țara cea mai afectată de terorism pentru al doilea an consecutiv”, potrivit GTI.

În cei 14 ani care au trecut de la începutul elaborării raportului, Burkina Faso este singura țară de pe listă care nu este Irak sau Afganistan.

Lupta pentru control

Potrivit raportului GTI, grupările jihadiste își susțin operațiunile din Sahel printr-o serie de activități economice ilicite, inclusiv răpiri pentru răscumpărare și furturi de animale.

Regiunea a devenit, de asemenea, o rută cheie pentru traficanții de droguri care aduc cocaină din America de Sud în Europa, iar raportul notează că „traficul de droguri reprezintă una dintre cele mai profitabile activități ilicite din punct de vedere financiar legate de terorism în Sahel”.

Grupările insurgente se luptă, de asemenea, pentru controlul bogatelor resurse naturale ale Sahelului. Niger este al șaptelea cel mai mare producător de uraniu din lume, iar minele de aur artizanale nereglementate din regiune sunt adesea exploatate de grupări precum IS-Sahel și JNIM.

În urma recentului val de lovituri de stat, guvernele din Sahel s-au îndepărtat de aliații occidentali, precum Franța și SUA, și s-au orientat către China și Rusia pentru a obține sprijin în combaterea militanților.

„Chiar acum vedem că Rusia preia un control mai asertiv asupra paramilitarilor ruși din regiune, cunoscuți sub numele de Africa Corps (fostul Wagner)”, spune analistul senior specializat în Africa, Beverly Ochieng. „Munca lor este să instruiască și să sprijine armatele locale pentru a putea contracara insurgența din regiune, dar până acum nu a fost eficientă.”

Ca urmare, raportul GTI avertizează că există în prezent un risc de răspândire dincolo de așa-numitul „epicentru al terorii” în țările vecine.

INTERVIURILE HotNews.ro