Sari direct la conținut

Reglementarea fondurilor de investiții alternative înființate în România pare a fi pe ultima sută de metri

Schoenherr si Asociatii
Vlad Sandulescu, Foto: Schoenherr si Asociatii
Vlad Sandulescu, Foto: Schoenherr si Asociatii

Se împlinește mai bine de un an de când Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind reglementarea fondurilor de investiții alternative (Legea FIA). La acel moment, reprezentanții entităților publice sau private implicate în piața de capital din România subliniau cât de importantă este adoptarea cât mai rapidă a acestei legi. Această inițiativă legislativă nu a venit ca urmare a necesității implementării unor directive europene, ci a fost demersul legiuitorilor naționali, care considerau că fondurile alternative trebuie să aibă un cadru legal clar cu privire la autorizarea și funcționarea lor.

Iată că, în prezent, proiectul acestei legi se află pe agenda Camerei Deputaților – cameră decizională – în faza de obținere a avizelor diverselor comisii parlamentare, după ce a fost deja aprobată de Senat în septembrie 2019. Așadar, există probabil șanse ca legea să fie adoptată și promulgată anul acesta. Astfel, în curând, România va avea o legislație suplimentară în domeniul fondurilor alternative, după ce, în mai 2015, a intrat în vigoare Legea nr. 74/2015 (Legea AFIA) care reglementează administratorii de fonduri de investiții alternative (FIA).

În primul rând, Legea FIA se va aplica exclusiv FIA înființate în România – practic, acelor „alte organisme de plasament colectiv (AOPC)” care atrag capital de la cel puțin 2 (doi) investitori, în vederea plasării acestuia în conformitate cu o politică de investiții definită în interesul respectivilor investitori. Legea AFIA a făcut ca foarte multe societăți de administrare a investițiilor (SAI) existente în piață să urmeze demersurile pentru calificarea lor ca AFIA, întrucât unele din AOPC pe care le administrau deja sau pe care intenționau sa le înființeze fuseseră sau urmau să fie calificate ca FIA.

Legea FIA are o structură bazată în principal pe două ramuri, respectiv cea a FIA dedicate investitorilor de retail și cea a FIA dedicate investitorilor profesionali. Diferența între cele două categorii, la nivel de reglementare, se regăsește în politica de investiții și în nivelul de protecție oferit investitorilor. Pentru FIA destinate investitorilor de retail, nivelul de detaliu al documentelor și regulile de investiții sunt mai ridicate și mai stricte, legiuitorul intenționând să le ofere investitorilor de retail o protecție sporită și să le asigure o înțelegere cât mai bună a instrumentelor oferite. Desigur, Legea FIA permite ca un astfel de fond să se adreseze concomitent atât investitorilor de retail, cât și celor profesionali, în acest caz un astfel de FIA fiind tratat ca un FIA adresat investitorilor de retail, trebuind deci să urmeze cerințele legale mai stricte.

În ceea ce privește investițiile pe care le vor putea efectua FIA destinate retail-ului, Legea FIA permite ca acestea să își stabilească politica de investiții ca fiind una diversificată sau o pot încadra pe diverse paliere, precum specializată în acțiuni, în obligațiuni, în titluri de participare, în investiții imobiliare sau în instrumente monetare etc. De asemenea, FIA destinate investitorilor profesionali vor putea fi împărțite pe categorii, respectiv FIA cu capital privat, speculative, specializate în bunuri și mărfuri, în investiții imobiliare sau cu capital de risc.

Cadrul juridic domestic actual privind FIA, care este reprezentat – pe lângă Legea AFIA – și de prevederile privind AOPC (rămase în vigoare în Legea 297/2004 privind piața de capital, în Regulamentul ASF nr. 15/2004 și în altă legislație secundară emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară) urmează să fie abrogat ulterior intrării în vigoare a Legii FIA. Deși noua reglementare ar avea o formă mai unitară, aria de acoperire va fi mai extinsă decât cea precedentă, în sensul că anumite AOPC, care înainte nu ar fi fost încadrate ca FIA, vor fi supuse noii legislații. De asemenea, cerințele care vor guverna politicile de funcționare și de investiții ale diverselor tipuri de FIA vor fi mai restrictive ca înainte.

În concluzie, există posibilitatea ca viitoarea reglementare a FIA să stimuleze piața de capital românească. Pe de altă parte, având în vedere că aceste noi reglementări creează pentru FIA românești un cadru juridic de autorizare și funcționare mai strict decât cel existent în România și în alte state membre UE, nu este exclus ca aceste schimbări să nu fie primite tocmai cu entuziasm de cei angrenați în piața de capital din România. Desigur, nu putem anticipa viitorul cu certitudine, iar realitatea urmează să ne demonstreze dacă Legea FIA va fi un catalizator sau, dimpotrivă, un inhibitor pentru piața fondurilor de investiții alternative din România.

Un articol semnat de Vlad Săndulescu, avocat specializat în domeniul pieței de capital, Schoenherr și Asociații SCA (v.sandulescu@schoenherr.eu)

ARHIVĂ COMENTARII