REPORTAJ Am luat la pas stațiunile din Valea Prahovei să vedem de ce nu vin mai mulți turiști în România, în timp ce Bulgaria seamănă cu Spania de la începutul boom-ului turistic

În timp ce orașe ca Veneția sau Barcelona se sufocă de turiști și pun taxe de intrare, România și-ar dori să aibă mai mulți vizitatori. Un reporter HotNews a luat la pas stațiunile de pe Valea Prahovei, să vadă ce-i așteaptă pe turiștii străini sau din țară atunci când își fac vacanța la noi.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Vlad Barză (HotNews.ro), Lilly Granitska (Mediapool.bg, Bulgaria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia),  Dina Daskalopoulou (EFSYN, Grecia), Sarah Rost (Voxeurop, Franța) și Alberto Magnani (Il Sole 24 Ore).

Unele orașe europene faimoase s-au săturat de turiști

Veneția, Barcelona, Amsterdam, Atena, Lisabona și Cannes sunt câteva dintre orașele care încep să ia măsuri pentru a limita supraturismul care a scumpit viața localnicilor și a schimbat peisajul urban. 

Tot mai multe orașe impun taxe zilnice de acces vizitatorilor, altele limitează numărul maxim de oameni ce pot veni într-o zi, iar altele au „înghețat” construcția de noi hoteluri. Despre „supraturismul” din Europa au scris publicații precum CNN, BBC, Bloomberg sau AP.

Despre turism excesiv s-a vorbit în ultimele zile și la Lisabona, după tragicul accident cu funicularul Gloria, care a făcut 16 morți.

Spre deosebire de Europa de Vest, România are probleme exact opuse și preocuparea este pentru a a crește numărul de turiști, care este în scădere. România a atras de zeci de ori mai puțini vizitatori străini față de Franța, Spania sau Italia, iar anul 2025 nu a fost deloc unul bun, mai ales că prețurile au crescut.

Dar ce le oferă România turiștilor pentru a-i atrage? Un reporter HotNews a încercat să afle luând la rând stațiunile de pe Valea Prahovei, care atrag cei mai mulți turiști în țara noastră, în mare parte români. 

ATV-uri, microbuze și prețuri uriașe la telecabină

Când cobori din tren în gara din Bușteni ești imediat abordat de oameni care-ți propun cazare sau excursii cu microbuzul pe șoselele de altitudine din Bucegi. 

Cazarea costă în jur de 180 de lei pe noapte, iar excursia de cinci-șase ore este cel puțin 120 de lei de persoană. O familie cu doi adulți și doi copii poate ajunge la Babele cu 450 de lei cu microbuzul, în timp ce cu telecabina prețul ar fi spre 800 de lei.

Cum ieși din gară, vezi Munții Bucegi în toată splendoarea, la peste 1.400 de metri altitudine mai sus. La șosea sunt cozi mari doar la patiserie și la o cafenea de lângă pasarela de peste DN1. În rest, la alte terase de la stradă nu prea era lume, deși era vineri după prânz, iar afară temperatura se apropia de 30 de grade.

Nu este coadă nici la telecabina către Babele, deși în anii trecuți puteai aștepta și 3-4 ore într-o zi de vineri în plină vară. Explicația ține de preț: la 200 de lei biletul de persoană urcare+coborâre. Nici nu este de mirare că au apărut bancuri de genul „trebuie să-ți vinzi un rinichi să mergi cu familia la Babele”. Biletul este 250 lei urcare+coborâre pentru traseul Bușteni-Peștera-Bușteni.

De mai multe ori în timpul plimbării ne-au abordat oameni care au încercat să ne îmbie să mergem în excursie cu microbuzul pe drumurile de mare altitudine din Bucegi. 

„E mult mai ieftin decât cu telecabina”, ne-a spus un om care avea o mulțime de pliante în mână, iar un altul, aflat la 3 minute de mers pe jos de stația telecabinei, ne-a promis o reducere de 15 lei dacă ne decidem pe loc să ne urcăm în mașina lui pentru drumul montan. 

O excursie cu microbuzul este clar mai ieftină decât una cu telecabina, însă peisajul este net mai frumos din telecabină, iar cu microbuzul riști, în cele mai aglomerate zile, să prinzi blocaje pe șosea chiar și la 1.500 m altitudine.

În drumul către telecabină am trecut pe lângă mai multe curți pline cu ATV-uri de închiriat. Lângă una dintre ele, un om pe la vreo 40 de ani fuma și mi-a povestit că nu prea are clienți pentru ATV-uri în timpul săptămânii, iar în weekend sunt mai puțini decât anul trecut. Închirierea costă 200 lei pe oră sau 350 lei la două ore, iar la 4-5 ore „mai negociem”.

La academia „Nevermore” biletul costă 18 euro

În plimbarea prin Bușteni am ajuns și la faimosul Castel Cantacuzino, devenit celebru în toată lumea pentru serialul Wednesday de pe Netflix. Și la poarta de la intrare scrie „Nevermore”, academia fictivă din film unde sunt „școliți” adolescenții cu puteri supranaturale.

Nu este deloc ieftin un bilet de intrare dacă vrei să vizitezi tot: 90 de lei, iar când am ajuns acolo nu erau oameni la intrare. Câteva minute mai târziu a sosit un autocar portocaliu al cărui șofer s-a chinuit să parcheze prin câteva manevre complicate în spațiul destul de mic de lângă intrare.

De la Bușteni am vrut să luăm trenul către Sinaia, însă ne-am răzgândit după ce am văzut că avea o întârziere de peste 50 de minute – un tren care venea doar de la Brașov. 

Ne-am dus la o stație de microbuz din centru, programul nu era afișat, iar o doamnă de la chioșcul de ziare ne-a explicat că nici nu există un program, fiindcă din cauza aglomerației de pe DN1 microbuzele nu au cum să respecte un orar.

Sinaia este mai animată, dar prețurile te duc cu gândul la Alpii Elvețieni

Drumul până la Sinaia a durat sub 15 minute și a costat 7 lei de persoană. La gara din Sinaia am avut bucuria să vedem că s-a redeschis la linia 1 expoziția cu trenulețe care se închisese în timpul pandemiei. Dioramele au câteva lucruri în plus, iar biletul cu preț întreg este 20 de lei.

Am urcat treptele de la gară către bulevardul Carol I. Era multă lume, am văzut mai multe autobuze verzi, noi, există în stații moderne și panouri electronice cu orarul și se găsesc și automate de bilete (tot verzi, 3 lei călătoria). Sunt cinci linii de autobuz în Sinaia și unele ajung și la telegondolă.

La câteva restaurante era plin de lume, dar prețurile te duc cu gândul la Alpii Francezi sau la stațiunile din pretențioasa Elveție: 80 de lei un burger, cel puțin 55 de lei o pizza și 65-75 de lei porția de paste. 

La restaurantul unde ne-am oprit am dat 49 de lei pe un bulz, 29 de lei pe o ciorbă, iar limonada costa 30 de lei. La 30 de metri depărtare, un alt restaurant avea meniul afișat pe un postament la intrare și majoritatea felurilor de mâncare aveau „scoruri” de peste 75 de lei, cele mai scumpe „platouri” fiind mult peste 150 de lei.

În orice caz, Sinaia era clar mai animată decât Bușteniul, iar față de Predeal și Azuga atmosfera nu se poate compara. Am fost de mai multe ori în ultimii ani în zile calde de vară la Predeal și Azuga, dar erau puțini turiști pe străzi, iar singurele locuri animate erau cele câteva terase și telegondola de la Azuga. 

Predealul, sărac în atracții turistice de vară, încearcă să schimbe situația, și în august a fost inaugurat un traseu de „sanie de vară” lângă pârtia Clăbucet (peste 800 m lungime, 28 de lei prețul unei ture).

Turiști americani în Sinaia: „Nu credeam că ar putea să fie mai scump decât la Brașov!”

La o cofetărie care avea la mese „instalați” ursuleți mari de pluș am stat de vorbă cu un grup de americani. Cum li se pare Sinaia? Le place natura și atmosfera, au cumpărat suveniruri de la târgul Happy Market și spre seară luau trenul către București. 

I-am întrebat cum li se par prețurile la restaurant și au râs zgomotos: „Nu credeam că ar putea să fie mai scump decât la Brașov!”, mi-au spus. 

La o plimbare prin Sinaia într-o zi caldă ai impresia că lucrurile merg bine din punct de vedere turistic, dar nu este chiar așa, fiindcă puțini aleg să se cazeze în Sinaia, iar alți turiști nici măcar nu iau prânzul în oraș, ci în alte locuri.

O proprietară de pensiune ne-a spus că luna august a fost extrem de slabă și ne-a explicat că Sinaia, deși pare o stațiune pentru toate anotimpurile (fiind cea mai dezvoltată de pe Valea Prahovei) o duce bine doar pe timp de iarnă.

Am stat de vorbă cu câțiva vânzători de la târgul de artizanat și alimente organizat „la șosea” și ideea generală este că vara lui 2025 a fost foarte slabă la vânzări. 

În general oamenii evită să discute cu tine dacă le spui că ești de la presă, iar cei care răspund la întrebări nu vor să-și dea numele, iar unii nici măcar să le spui denumirea pensiunii sau restaurantului. Zic că în trecut s-au trezit cu controale după ce au apărut în presă.  

„Oamenii vin, se plimbă două-trei ore și pleacă”

„Lumea trece, se uită, unii se mai opresc și întreabă, dar când este să cumpere, rar cumpără lucruri care costă mai mult de 20 de lei”, mi-a spus o doamnă de la o tarabă cu diverse obiecte hand-made din lemn și din ceramică.

Nici la capitolul cazare nu pare să stea grozav Sinaia. „Oamenii vin, se plimbă două-trei ore și pleacă. Nu rămân prea mulți peste noapte. Avem camere libere chiar și în weekend. Vara trecută nu am pomenit așa ceva”, ne-a povestit recepționera unei pensiuni. 

Ea a comparat situația cu ce se întâmplă în orașele din sudul Europei în care o mulțime de turiști coboară de pe navele de croazieră, se plimbă jumătate de zi prin oraș, dar nu cheltuiesc mare lucru acolo.

Același lucru mi l-a confirmat administratorul unei pensiuni din Bran, unde camera costă undeva între 500 și 700 de lei pe noapte. Vara lui 2025 a fost extrem de slabă, cea mai rea de după pandemie, chiar dacă în centrul Branului este aproape mereu plin de lume în weekend.

Am căutat prețuri pentru cazări în Sinaia și Bușteni: pentru o familie cu patru persoane poți găsi și cu 300 de lei pe noapte, dar există și cazări de lux cu 1.500 de lei sau mai mult (vile mari). Ceva mai ieftin este la Predeal și Azuga, unde poți găsi camere la 250 de lei pe noapte.

La marginea orașului Sinaia se găsește o atracție turistică inedită pentru o promenadă la înălțime.

La intrarea orașului, lângă DN1 și fosta fabrică Mefin, a fost ridicată o uriașă pasarelă pietonală spectaculoasă. Are 700 de metri lungime și 17 m înălțime și unește două cartiere ale orașului.

Am vizitat-o, iar munții se vedeau superb. Are și un element de suspans, fiindcă o simți cum vibrează. Se poate ajunge la ea și cu autobuzele, din centrul orașului. Poate fi găsită pe Google Maps dacă tastați „Pasarelă Mobilitate Urbană Valea Zgarburei”.

Oamenii direcționează mai puțini bani către cumpărăturile „de răsfăț”

La Sinaia se organizează des târguri cu produse tradiționale românești, iar printre participanți se numără și Loredana Clinci, care confecționează și vinde costume, ii, fote, poșete, ștergare, semne de carte și diverse alte produse hand-made, având și magazin în Valea Doftanei, dar și magazin online de haine tradiționale românești. 

La târg are spre vânzare și produse la sub 20 de lei, dar și unele care ajung la 1.500 de lei. Târgurile de produse populare se țin la Sinaia în general de vineri până duminică, fluxul de turiști crește începând cu ziua de vineri, iar duminica, mai ales în a doua parte a zilei, este o zi mai slabă, fiindcă lumea pleacă.

„Ești la noroc de fiecare dată când mergi la un târg, riști, poți să câștigi, dar să și pierzi. Într-o zi cu ploaie am avut, cu indulgență, doi-trei clienți. Nu știi niciodată cum va fi, este un risc pe care ți-l asumi”, spune Loredana Clinci. Prezențele la târguri se confirmă cu luni de zile în avans, așa că nu ai de unde să știi cum este vremea.

O schimbare față de acum câțiva ani ține de creșterea plăților cu cardul. În special turiștii străini preferă să plătească cu cardul, așa că dacă un artizan nu are POS, poate pierde mulți clienți.

În magazinul din Valea Doftanei, cea mai scumpă ie poate trece de 5.000 de lei. Vin mulți turiști străini, dintr-o sumedenie de țări (SUA, Spania, Olanda), iar cei care sunt cei mai dornici să cumpere diverse obiecte hand-made românești sunt turiștii din Israel.

Turismul are loc de creștere la Valea Doftanei  „Sunt mai mulți turiști decât acum zece ani, nu aș spune că este aglomerat și este bine când ajung turiștii în zonă, fiindcă toată lumea este mulțumită, de la magazine, până la punctele gastro și altele”, spune Loredana Clinci. 

Cum au mers lucrurile după pandemie? Și-au revenit mai repede afacerile care au putut să se dezvolte pe online și lucrurile au mers bine o perioadă, însă au început să „scârțâie” de ceva timp, spune antreprenoarea de la Valea Doftanei. 

„Depinde și ce tip de turist îți calcă pragul, sunt oameni care n-au fost afectați și alocă un buget destul de mare cumpărăturilor, dar sunt și persoane care sunt foarte atente și preferă doar un mic suvenir. Asta se întâmplă fiindcă au venit foarte multe schimbări ce nu sunt deloc benefice pentru oameni, așa că suntem afectați toți. Ne afectează deja scumpirile, dar nici nu știm ce va mai veni. Cred însă că pentru cumpărăturile de răsfăț oamenii alocă mai puțini bani”, mai spune Loredana Clinci.

Bulgaria seamănă cu Spania de la începutul boom-ului turistic

În Bulgaria nu există semne de „turismofobie”, iar sectorul ospitalității lucrează pentru a atrage și mai mulți turiști. 

Bulgaria seamănă cu Spania de la începuturile boom-ul turismului, acum câteva decenii, când era permisă o dezvoltare intensă pe litoral. Până acum nu a fost demolat niciun hotel, cu excepția unuia construit în zona protejată a unui parc natural de pe malul mării.

Litoralul bulgăresc de la Marea Neagră se transformă încet într-o imensă aglomerare de hoteluri și proprietăți de vacanță. Înainte de războiul din Ucraina, principalii cumpărători de locuințe de vacanță erau turiștii ruși. Există chiar și un cartier întreg numit „Mica Rusie” în Pomorie, un orășel situat la nord de Burgas.

Astăzi, cumpărătorii sunt în principal tineri bulgari și europeni mai în vârstă, în special pensionari din Germania, Franța, Italia și Olanda. 

În ultimul deceniu au avut loc numeroase proteste civice organizate de partidele „verzi” și de organizații de mediu, dar acestea nu au fost îndreptate împotriva turiștilor, ci împotriva dezvoltării excesive a litoralului Mării Negre. Spre exemplu, se dorește ca unele plaje să rămână „sălbatice” și să-și păstreze statutul de arii protejate.

Sofia și „sindromul” locuințelor goale

Din cauza numărului mare de turiști și a intervențiilor asupra arhitecturii, faimosul oraș Nesebar a fost amenințat cu pierderea statutului său de patrimoniu mondial UNESCO. Este singurul oraș bulgăresc aflat pe această listă.

Ponderea locuințelor închiriate turiștilor prin platforme precum Airbnb și Booking este în creștere. Această activitate a fost reglementată, iar proprietarii sunt obligați să se înregistreze la primărie și să plătească taxa de turism, precum hotelurile. 

Sofia suferă de „sindromul” locuințelor goale, aproximativ o treime dintre locuințele din capitală sunt nelocuite. De ce? Pentru că locuințele din Sofia sunt printre cele mai ieftine din UE, dar mai scumpe decât cele din mediul rural din Bulgaria. 

De aceea, mulți bulgari cumpără locuințe în Sofia, considerându-le o investiție sigură pe viitor.

Grecia are tot mai mulți turiști și caută un echilibru

Turismul a devenit o adevărată industrie „grea” pentru Grecia, deoarece milioane de oameni trăiesc din el.

Există și în Grecia un scepticism tot mai mare față de creșterea rapidă a turismului, însă grecii vor în continuare turiști. 

Mai multe zone ale țării suferă de supraturism, iar câteva mișcări civice leagă problema acută a locuințelor de fenomenul Airbnb sau cer plaje „libere”, adică fără baruri și șezlonguri.

În ultimii ani, Grecia a doborât record peste record la numărul de sosiri turistice în fiecare an, până în punctul în care, în unele părți ale țării (de exemplu insulele Mykonos și Santorini), localnicii se confruntă cu probleme serioase în viața de zi cu zi. 

A crescut foarte mult numărul de turiști în Atena, iar capitala devine destinație turistică pe tot timpul anului, Problema este că municipalitatea nu prea mai face față, iar resursele și personalul sunt insuficiente. Spre exemplu, ar fi nevoie în Atena de 800 de muncitori în plus la salubritate.

Ministra turismului, din Grecia, Olga Kefalogianni, declara pentru ziarul german Die Zeit că perioada de zece ani de creștere a turismului s-a încheiat și că următorul obiectiv este „obținerea unui echilibru mai bun” între dezvoltarea turismului și viața cotidiană a oamenilor care trăiesc în zonele turistice.

Ministra a spus că obiectivul prioritar ține de diversificarea modelului turistic: „Încercăm să obținem o distribuție mai bună a vizitatorilor pe tot parcursul anului și, astfel, să prelungim sezonul turistic”.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.