REPORTAJ Ce spune Raluca, elevă la Rediu, după ce primarul PNL al comunei a amenințat că „scoatem microbuzul, scoatem şi hârtia igienică. Eu nu sunt cu remuneratul la prostie”

Într-o localitate devenită cartier al clasei de mijloc de profesioniști ai Iașului școala merge prost. Noii rezidenți preferă școlile mai bune din oraș, primarul liberal Cristian Condrea îi ia peste picior pe copii în uralele internetului, iar biserica și mai multe organizații nonguvernamentale încearcă să-i determine să nu părăsească școala.

„Un copil bun e un copil care tace în banca lui. Iar copiii „răi” nici nu merg cu ceilalți. Doar copiii buni merg în excursie”, spune femeia, mama Ralucăi, elevă în Rediu. 

Rediu e un sat la 10 kilometri de Iași, pe drumul care taie dealurile și înaintează spre Hârlău. 

Localitatea este deconectată de oraș

Fără mașină personală nu ajungi cu ușurință. De la intrarea în comuna Rediu până la școală nu există trotuare, nici măcar o bandă de asfalt de jumătate de metru pe care să poți merge. Copiii urcă spre școală traversând șanțurile, când pe o parte, când pe cealaltă a drumului.

Mihaela Nistor este profesoară de matematică de peste 20 de ani. Inspectoratul Iași a trimis-o de-a lungul carierei în niște școli din sate pentru că știa că Mihaela are experiență cu învățământul din mediul rural, povestește ea.

După ce a predat la Școala din Borlești și Mihăilești, profa de mate este acum și directoare de școală la Rediu, comuna de lângă cartierul Păcurari din Iași, zonă recunoscută pentru blocurile care apar ca ciupercile după ploaie. 

Rediu a devenit un soi de cartier-dormitor al Iașului, dezvoltare familiară și în alte zone precum București sau Cluj, unde urbanitatea se extinde incert, iar infrastructura, inclusiv cea de Educație, încearcă să țină ritmul.

Structura comunei se schimbă, pentru că în Rediu se mută multe familii tinere. Dar puțini aleg să-și înscrie copiii la școala locală, preferă locurile din oraș considerându-le mai bune, mai spune directoarea Nistor.

Aplauze pe Facebook pentru primar

Rediu a devenit celebru după ce primarul Cristian Condrea a adunat aplauze pe Facebook în momentul în care a criticat, sever și implacabil, lenea și mediocritatea elevilor. 

Primarul a spus: „Trebuie să începem cu alte măsuri: să scoatem microbuzul, să scoatem detergentul, să scoatem şi hârtia igienică. Eu nu sunt cu remuneratul la prostie. Şi de la Cancelarie scoatem hârtia igienică. Majoritatea lucrăm şi în privat şi, dacă ceva nu este eficient, nu mai dai bani, că băgăm într-un sac fără fund, fără niciun rezultat”.

La Evaluarea Națională 2025, media generală pe școală la Rediu a fost 5,76, conform datelor furnizate HotNews de către Inspectoratul Școlar Județean Mureș. Cele mai mici note au fost 2,90 la Limba și Literatura Română și 3,50 la Matematică.

Primarul Condrea, precum Lee Kuan Yew

Pe vremuri, fondatorului Singaporelui modern, Lee Kuan Yew a atacat frontal părinții pentru rezultatele slabe la testele de matematică și de științe ale copiilor lor. Dar statul condus de el a investit enorm ca să-i ajute pe elevi să învețe ca să devină cetățeni. Pentru că, a spus Lee, „un popor moale va vota pentru cei care i-au promis o soluție ușoară”.  

Asta s-a întâmplat în Singapore. La Rediu, România, când aplauzele, „like”-urile pentru primarul liberal Condrea și furia contra copiilor „proști” s-au încheiat, rămâne drumul la fața locului, discuția cu oamenii și ceea ce spun elevii. HotNews a venit aici.

Eleva: „Bun e cine tace în banca lui”

„Aș vrea să mai mergem prin excursii cu școala, să învățăm lucruri noi, să ne distrăm mai mult, dar așa, educativ”, spune Raluca, o tânără de 14 ani din comuna Rediu. 

Ea învață la Școala Gimnazială Rediu, unde își petrece jumătate din zi, iar cealaltă jumătate, de cele mai multe ori, o găsești la Centrul Cultural Tăutești, unde pictează și cântă. Nu-l numește, dar îl simte ca pe un refugiu.

Raluca susține că școala face diferențe în funcție de „cum se comportă, dacă este cuminte. Dacă un copil este deștept, dar este rău, ia în considerare partea că e rău și îi pune note proaste”.  La centru e altfel.

Pentru Raluca, un copil precum este ea, adică „vocal”, care spune când nu îi place ceva, este un copil rău, iar un copil bun este cel „care tace în banca lui”. 

„Și eu am un moment în care sunt mai vocală la școală. Sunt momente în care chiar sunt liniștită, dar profesorii nu văd lucrul ăsta, profesorii văd numai partea rea a copiilor”.

Raluca a terminat cu media 8.50

„De exemplu, eu sunt o persoană foarte sinceră și de obicei încerc să le spun adevărul, acela că ei fac diferențe între copii, că pe mine nu mă ia în unele excursii sau în ce fac ei, din cauză că sunt mai vocală”. 

Mama fetei povestește că vine acasă și plânge pentru că se simte descurajată de criticile profesorilor de la școală. În proiectele care se organizează, sunt luați aceiași copii ,,buni”, reclamă tânăra mamă.

Fata ei a luat bursă de reziliență până în luna iunie, la finalul anului școlar, care nu însumează mult – aproximativ 300 de lei –, bursă care, după cum spune mama, a ajuns la fiică pentru a-i recompensa meritele școlare. Anul acesta, Raluca spune că a terminat școala cu media 8.50.

Sora mai mare a abandonat școala

Raluca mai are două surori. Una dintre ele trece în clasa a IV-a, iar cealaltă a abandonat școala când era în clasa a IX-a.

„Nu a mai vrut să meargă la școală”, ridică mama din umeri, continuând: „s-a luat cu prietenii și a renunțat la școală”. Recent, fata a reușit să treacă examenele și să-și primească permisul de șofer, iar acum planul ei este să meargă la muncă într-o altă țară. 

Chiar dacă era minoră, sub tutela mamei, femeia povestește că nu a reușit să o convingă să revină la studii.

În curtea bisericii

După ore sau în timpul liber, copiii merg la Centrul Cultural Tăutești, unde preotul Vlad Chiriac Andrei a creat un spațiu unde tinerii găsesc ghidaj și resurse să se joace, să deseneze, să participe la diverse activități de creație și sport. Sunt ajutați de doi asistenți sociali plătiți din fondurile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. 

Centrul este în curtea bisericii Tăutești, iar drumul până acolo, care taie dealurile și înaintează până la ușa lăcașului de cult, este pământ uscat și numai o piatră. 

„Două feluri de mâncare și un desert”

O altă asociație care contribuie ca tinerii din Rediu să nu abandoneze școala și studiile este Asociația „Rediu lui Tătar”, care, pe lângă activități, asigură din fonduri și donații două mese și un desert de luni până vineri, la centru. 

Cu precizie ni se repetă: două feluri de mâncare și un desert.

„Așa vin copiii la centrul cultural, pentru că găsesc o masă sănătoasă”, spune preotul atunci când povestește despre asociație. Transportul este asigurat de primărie, de la ora 12 la 18, autobuzul îi ia și îi aduce pe copiii din toate satele.

Povestea Cristinei

Cristina are 24 de ani și este una dintre mamele tinere din Rediu.  La rândul ei, are două fete gemene în clasa a III-a. A rămas însărcinată pe când avea 14 ani. Spune că prin ajutorul preotului, al familiei și al părinților și-a continuat studiile și viața. 

Astăzi este ajutor de bucătar și are planuri pentru fetele ei: să le înscrie la activități extrașcolare, cum ar fi cursurile de chitară. 

Și-ar dori să existe centre speciale la nivelul comunei „pentru dezvoltare personală, pentru încrederea copiilor, pentru că sunt foarte mulți copii foarte timizi, care nu pot să socializeze sau se simt cumva outsideri față de ceilalți copii care se adună la școală. Există cazuri din astea unde copiii nu prea au voie, în mediul familiei, să se exprime”.

Copiii din Horlești mai buni decât cei din Tăutești?

Finalul de an școlar al fetițelor ei a lăsat-o pe Cristina cu un gust amar din cauza afirmațiilor profesorilor de la clasa copiilor ei. „Alt profesor ne-a spus acum la serbarea de final de an că el ar prefera să insiste mai mult pe un copil – doi care consideră că are șanse de viitor decât să repete cu un copil pe care nu-l duce capul și mă face să cred că într-adevăr ei așa procedează”, povestește femeia.

„Doamna învățătoare se axează mai mult pe copiii de la Horlești, fiind considerați mai buni decât cei de la Tăutești, asta după comasarea claselor – acei copii fiind considerați mai buni”.

„Doamna consideră că nu toți copiii sunt destul de capabili din punct de vedere intelectual să repeți prea mult cu ei, iar asta nu a spus-o doar ea, cât și alt învățător, la serbare”.

Noua linie Wallace

La fel ca ceilalți copii din vecini, fetele Cristinei merg și ele la centru; acolo găsesc ajutor la teme și o masă caldă. 

În plus, acolo, în curtea bisericii, nu le vorbește nimeni despre linia invizibilă dintre Horlești și Tăutești. E „noua linie Wallace”, dintre insulele Bali și Lombok. Walfred Russel Wallace a fost un om de știință, contemporan al lui Darwin, care a descoperit cum, separate de o graniță invizibilă, fauna Asiei și cea a Australiei continuă să nu se întâlnească de mii de ani. 

De vorbă cu directoarea Mihaela Nistor

În Rediu, liniile se trasează altfel. Procentul părinților cu studii superioare este foarte mic, susține profesoara de matematică și directoarea Mihaela Nistor.  Iar cei care au un serviciu „muncesc în oraș, fac naveta, se străduiesc sa asigure traiul zilnic al copiilor, dar mai puțin pe partea de învățare. Poate sunt și depășiți, poate sunt și obosiți”. 

În sala de clasă sunt copiii ai căror părinți sunt bunicii, iar pe mamă o văd doar de câteva ori pe săptămână prin video call pe telefon, pentru că sunt plecați să muncească în alte țări. „E o diferență enormă”, exclamă directoarea cu privire la profilele părinților. Unii sunt medici în oraș, iar alții ,,nu știu să scrie”. 

„E vorba de implicarea familiilor”, spune directoarea Nistor. Ei determină, invizibil și deseori ireversibil, șansele copiilor. 

„Ce e cu fata? Au dat din umeri”

„Așa se explică și rezultatele”, continuă directoarea și povestește că în clasa a VIII-a există  ,,o fată  de 18 ani care a abandonat școala la un moment dat, la un băiat.”

„Când am întrebat-o ce e cu fata au dat din umeri. Nu am văzut o atitudine să fie afectată, să-și dorească să o aducă înapoi”.

„Cert este că după vreo doi ani a vrut să se angajeze și și-a dat seama că n-o angajează nimeni doar cu șapte clase și a venit și m-a rugat să o primesc în clasa a 8-a, și am primit-o, deși știam clar că va fi greu pentru ea, dar copiii au acceptat-o”.

Un singur corp de clădire, în reabilitare

„Rezultatele sunt slabe, într-adevăr sunt, dar nu de acum. Adică eu am urmărit cel puțin 10 ani de zile, de când am informațiile”, susține directoarea Nistor. „Avem un singur corp de clădire, cel care acum este în reabilitare, și grădinița”, spune femeia. 

”Din cauză că nu există destule spații construite pentru educație, s-a învățat în 2 schimburi și sub forma de învățământ simultan – mai mulți copiii de diferite vârste în aceeași clasă”. 

Venirea Mihaelei Nistor la Rediu a desființat  acest sistem, susține ea.  Anul acesta, în comună mai funcționează o singură clasă cu învățământ simultan, la Horlești.  

Copii la masă în curtea școlii din Rediu. FOTO: Facebook

Profesorul Bartic: „Obsesia pentru elite”

„Noi, adulți responsabili, vorbim despre niște copii ca de niște potențiali infractori, uitând de fapt că adevărații responsabili nu sunt copiii, ci adulții din jurul lor.” El subliniază că dacă li se taie bursele, sau cum e cazul de la Rediu, autobuzul,  „n-o să mai vină la școală. Atât de simplu e”, spune Marcel Bartic, profesor și director al Școlii Evrika din București. 

„Știu că obsesia societății românești este pentru performanță și pentru elite, dar echitatea trebuie să fie înaintea excelenței. Degeaba avem un procent mic de olimpici și copii foarte buni, dacă analfabetismul funcțional rămâne în continuare la 45% – 50%”, mai spune profesorul Bartic.

„Guvernul ar fi trebuit să se întrebe: „Câți copii din țara asta au nevoie de susținere din partea statului pentru a-și continua studiile și pentru a nu abandona școala? Răspunsul s-ar putea să ne sperie puțin”, mai spune profesorul.

Primarul Cristian Condrea din Rediu nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Vizați de „linia Condrea”, copiii ”buni” și ”răi”, cei ”proști” și cei ”deștepți” continuă să se izbească de o graniță imaginară și impermeabilă, precum peștii, păsările și celelalte suflete ale Pământului, separați pentru totdeauna unii de alții.

***

PRECIZARE: Într-o versiune anterioară a articolului scria că „ultima medie a copiilor din Rediu la Evaluarea Națională a fost 6,76, iar la Limba și Literatura Română – 8,50, media generală pe școală fiind de 7,62”, o informație eronată. Ne cerem scuze, am rectificat, media generală a elevilor de la școala din Rediu a fost 5,76, la Evaluarea Națională 2025.