REPORTAJ. „Atena devine mai puțin umană, e ca un parc de distracții cu airbnb-uri”. O altfel de vedere din Grecia în vara nebună a turismului în exces

Milioane de turiști, o parte din ei români, sosesc anual în Atena, în drumul spre insule sau pur și simplu cu scopul de a vizita orașul care se confundă cu antichitatea grecească. Primit cu bucurie inițial, valul de vizitatori pune acum capitala sub presiune, suprasolicitând infrastructura și mărind prețul chiriilor. Iar asta se întâmplă în tot mai multe locuri din Grecia.

„Symi, Tilos, Nisyros”. În spatele meu, într-o cafenea liniștită din Exarcheia, faimosul cartier „rebel” al Atenei, cineva înșiră nume de insule, un posibil traseu de călătorie prin Dodecanez, arhipelagul elen care se întinde în estul Egeei, de-a lungul Turciei. Sunt insule mici, din sud, mai puțin cunoscute și excepțional de frumoase.

Infinit mai puternică în spațiul public, Atena, capitala Greciei, a devenit în ultimii ani o oprire obligatorie pentru milioane de vizitatori străini care se îndreaptă spre insule, dar s-a dovedit în același timp o destinație de sine stătătoare, după cum sugerează statisticile.  

Cifrele oficiale citate de publicația Ekathimerini arată că 2023 a fost un an record pentru turismul din Atena, cu peste 7 milioane de sosiri internaționale, un număr mai mult decât dublu față de 2004 (prin comparație, Bucureștiul a primit 1,8 milioane de turiști anul trecut).  

Iar estimările sugerează o creștere de 20% pentru 2024, un lucru vizibil în august anul acesta: în Monastiraki, în Plaka, pe lângă piața centrală, pe toate străzile mari și mici de lângă Acropolă, printre temple și în muzee, mulțimi de nepătruns de turiști merg la un pas imposibil de lent.

Nimic nu împiedică marșul alb, intens, dar primitor, nici canicula din mijlocul verii, care a provocat probleme serioase anul acesta, nici incendiile de pădure din jur, care rănesc suburbiile, împing fumul spre centru și fac ca Atena să pară, uneori, un oraș asediat. 

Exarchia, cartierul anarhiștilor

Fenomenul este vizibil inclusiv în Exarchia, unde nu există neapărat mulțimi care să rivalizeze cu ce se întâmplă în Plaka, dar limba engleză se aude la fiecare pas, iar turiștii sunt vizibili peste tot, un lucru posibil curios pentru un cartier devenit cunoscut ca spațiu al protestelor anti-sistem, „bastion al anarhiștilor”, „cuib al drogaților” și altele asemenea.

Vizitatorii străini contribuie din plin la PIB-ul Greciei, un lucru subliniat în mod repetat de autorități, și atât de evident în timpul pandemiei COVID, dar cuvintele folosite tot mai des de comentatori acum sunt „turism în exces” și „gentrificare”. 

Autoritățile au început să ia primele măsuri, anunțând chiar luna trecută o creștere a impozitului pe închirierile pe termen scurt, interzicerea eliberării de noi licențe pentru Airbnb-uri în centrul Atenei și oferirea de stimulente proprietarilor de locuințe pentru a trece la închirierea pe termen lung.

„Oamenii sunt dați afară din casele lor din cauza Airbnb-urilor”

Despre turism în exces și gentrificare, un subiect deja discutat în Grecia și în presa internațională, a vorbit mai explicit pentru cititorii Hotnews.ro Natassa Pappa, care recent a devenit virală pe Instagram cu un reel în care explica transformarea Atenei sub succesul turistic fără precedent.

Dacă vizitatorii nu s-au gândit foarte mult la acest lucru, ar putea avea o surpriză. 

„Aș spune că Atena este acum ca un parc de distracții, cu multe apartamente Airbnb”, a explicat Pappa, autoarea mai multor ghiduri despre capitala Greciei, care are un master în designul grafic legat de spațiul public și s-a întors acum ceva vreme după studiile în străinătate pentru a-și ajuta și revendica orașul.   

Una dintre probleme este că creșterea numărului de apartamente închiriate pe termen scurt a alimentat o criză a locuințelor la prețuri rezonabile pentru localnici. 

„Oamenii sunt dați afară din casele lor din cauza Airbnb-urilor sau, dacă nu, chiria este super mare, așa că nu și-o mai permit. Eu locuiam lângă Acropole și acum trebuie să locuiesc mai departe de centru, ceea ce înseamnă pentru mine, personal, că nu mai pot să mă plimb prin oraș. Trebuie să iau metroul pentru a merge la muncă și așa mai departe”, a explicat Pappa.

Primarul Harris Doukas: „Noi nu am văzut acești bani”

Prețurile chiriilor au crescut vertiginos, în special în apropierea stațiilor de metrou care sunt populare printre turiști. „Este vorba despre cerere și ofertă”, a explicat pentru Euronews Antonis Markopoulos, cofondator al companiei imobiliare Prosperty. 

„Există o problemă uriașă de ofertă pe piața închirierilor, cererea este de cinci ori mai mare decât oferta. Multe proprietăți renovate sunt comercializate pentru închirieri pe termen scurt sau prin rețele închise, neajungând niciodată pe piața generală”, a mai spus acesta.

Anticipând măsurile pentru limitarea închirierilor pe termen scurt, primarul Atenei, Harris Doukas, a dezvăluit în vară o cifră neașteptată. 

„Fiecare vizitator aduce orașului 0,40 euro, iar noi nu am văzut încă acești bani”, a declarat Doukas pentru Euronews. „Avem nevoie de un turism durabil care să nu agraveze inegalitățile din oraș”, a întărit el.

„Totul este de fațadă, despre cum oamenii vor iubi Atena”

Nu e doar problema locuințelor. „Orașul oferă acum multe restaurante, baruri și locuri unde să ieși, care sunt foarte scumpe. De obicei, merg acolo când am vizitatori din alte țări. Dar ca localnică, nu merg niciodată în aceste locuri. Nu simt că mă identific cu ele”, a spus Pappa pentru Hotnews.

O părere împărtășită și de alți localnici. O opinie publicată de Ekathimerini observa anul acesta transformarea cartierelor, într-un ritm amețitor. 

„Pe de o parte, mă gândesc la cât de admirabil este să construiești afaceri serioase cu muzică bună, mâncare interesantă, oameni din toate colțurile lumii și prețuri moderate și, pe de altă parte, mă panichez la perspectiva gentrificării unui alt colț al Atenei care până de curând a rămas neatins”, a scris jurnalista Xenia Kounalaki în februarie. 

”Mă gândesc la creșterea vertiginoasă a chiriilor, la proliferarea închirierilor pe termen scurt, la hotelurile de tip boutique care se vor deschide acolo, la sunetul roților valizelor pe trotuare, care pare să devină imnul național pentru încă o vară”.

Efectele transformării se văd și la nivel de urbanism. Atena, a explicat Pappa, este un oraș care s-a dezvoltat mai degrabă organic, nu a fost conceput de sus, iar acum când există ocazional un concept, acesta este destinat turiștilor: „Totul este despre fațadă, despre cum oamenii vor iubi Atena”.

Și aparent, celor care trasează conceptele nu le pasă prea mult de rezidenți. 

„E frumos să ai un bulevard mare pentru a vedea monumentele, spre exemplu”, a observat Pappa, „dar dacă locuiești în oraș și este vară, ai nevoie cu adevărat de un loc umbrit pentru a merge pe jos și nu de acest tip de bulevarde mari pline de marmură, care sunt frumoase în imagini”.

„Nu există însă o reflecție asupra acestui lucru, ceea ce este controversat, pentru că au fost câteva concursuri despre cum să se redeseneze centrul orașului, cum să-l facă mai pietonal. Dar în cele din urmă, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost de fapt realizată, și s-au făcut doar mici ajustări”, a spus ea.

Vara turismului în exces

Vara lui 2024 pare să fi fost în mod special intensă, din punct de vedere al numărului de turiști, în multe colțuri ale Europei, inclusiv Atena – și restul Greciei. 

În iulie, când temperaturile au depășit 40 de grade, autoritățile au închis Acropola în timpul celor mai fierbinți ore. Anul trecut, situl antic introdusese deja un sistem de ticketing pentru gestionarea numărului de vizitatori, cu un plafon de 20.000 pe zi.

În alte părți ale Greciei, cel puțin șase turiști străini, inclusiv jurnalistul de televiziune BBC Michael Mosley, au murit, posibil din cauza căldurii. 

Condițiile uscate și presiunea exercitată de turiști asupra rezervelor de apă au dus, de asemenea, la crize de apă în întreaga țară, determinând insule precum Sifnos și Creta să declare stare de urgență. În hoteluri, oaspeții au fost îndemnați să folosească apa cu grijă.

Serifos, micul oraș-port al insulei din vestul Cicladelor, a demonstrat că traficul auto îți poate oferi motive enervare și în mijlocul Mării Egee – în special când mergi pe jos. 

Santorini, una dintre cele mai căutate insule, a atras în 2023 aproape 3,5 milioane de vizitatori, un număr șocant, pentru o comunitate de doar 15.500 de locuitori. Navele de croazieră – 800 de nave au adus 1,3 milioane de vizitatori – au fost o sursă majoră de trafic.

Santorini sufocată

Un scandal a izbucnit recent, când Panagiotis Kavallaris, președintele comunității municipale din Santorini, a postat pe rețelele sociale un mesaj prin care îi îndemna pe localnici să își limiteze circulația pentru a face loc celor peste 11.000 de pasageri de pe navele de croazieră care erau așteptați să sosească pe 24 iulie. 

Ulterior, postarea a fost ștearsă, a relatat Kathimerini, iar primarul Nikolaos Zorzos a declarat că insula va reinstaura o limită de 8.000 de pasageri pe zi, față de 17 000, începând din 2025. 

Dar altfel, în insule, cel puțin în unele insule, dezvoltările imobiliare destinate în general turismului au continuat, sfidând insuficiența infrastructurii. Considerată deja de unii drept un eșec al turismului, insula Mykonos, prea aglomerată și prea scumpă continuă totuși să stârnească invidia vecinilor din Egee. Și să îi inspire.   

„Poate Atena nu se confruntă cu genul acesta de probleme, dar se confruntă cu alte lucruri, cum ar fi coșurile de gunoi. Nu există suficiente coșuri de gunoi pentru toți acești oameni. Așadar, părți ale orașului sunt paralizate. Ca turist, nu poți să le vezi cu adevărat. Dar ca localnic, le simți”, a spus ea.

„Nu mai vorbim despre scară umană, ci mai mult despre mulțime”

Mesaje împotriva turiștilor apăruseră deja pe ziduri încă de anii trecuți în Piața Exarcheia, un spațiu care deja se află în centrul unui conflict între autoritățile care vor să îl redefinească, cu o stație de metrou și tot ce trebuie pentru o modernizare, și unii localnici care îl voiau neschimbat. 

Cartierul care în trecut a fost scena unor proteste violente, și care are un loc ferm în istoria orașului, începuse oricum să se schimbe, ajuns pe lista celor mai „cool” locuri de vizitat din Europa. 

Recent, un ghid care oferea tururi pentru turiști în acest cartier, cu o cagulă pe față, a fost nevoit să pună capăt experienței, în urma furiei localnicilor. Marketingul devenise ridicol.

Nu există însă o mișcare organizată împotriva turismului, a explicat Pappa, ci doar o furie concentrată a localnicilor. 

„Dar trebuie să înțelegem că asta face parte dintr-un sistem mai mare. Așadar, cred că problema principală aici poate este că Atena devine mai puțin umană. Nu mai vorbim despre scară umană, ci mai mult despre mulțime”, a spus ea.

Mulțimea poate fi turiștii, poate fi o mare companie care cumpără întreaga clădire pentru a construi orice dorește, un hotel sau orice altceva. Și micile magazine devin mai mari, pentru a rezista pe piață. 

Pappa a explicat că în cazul acesta vorbim de o problemă mai mare, care nu are neapărat legătură cu gentrificarea, ci mai mult cu situația financiară a Greciei.

Fostul aeroport transformat în complex imobiliar

Guvernul, a spus ea, dorește să aibă aceste lucruri mari, impresionante, cum ar fi redesenarea aeroportului Ellinikon, fostul aeroport al Atenei, unde vor exista primii zgârie-nori din oraș. 

HotNews a scris în iunie despre acest proiect, observând că nu toți atenienii sunt de acord cu construcția orașului smart, unii temându-se că proiectul va transforma Atena într-un „mini-Dubai”, plin de megaiahturi și cazinouri.

„Ei concep acest simbol, o imagine total diferită de imaginea ateniană”, a explicat Pappa.  

Alte schimbări au loc la scară mică, de exemplu, biblioteca națională, care era în inima orașului, a fost relocată pe riviera Atenei. Discursul a fost că noua clădire este mai mare și oferă mai mult spațiu, „dar pentru mine, ideea ar fi de a avea utilizări publice și în centru, astfel să invite aici și localnicii, nu numai turiștii”, a observat ea.

Pas cu pas însă, pe riviera din Atena se întâmplă lucruri și pare că o nouă capitală se coagulează acolo, una cu care localnicii nu au neapărat legătură, într-un loc în care merg doar ocazional, la evenimente.

Parte a problemei, parte a soluției

E posibil să fie greu să te gândești limpede la toate aceste lucruri de pe terasa airbnb-ului din Neapoli, la limita cartierului Exarcheia, de unde vezi orașul alb, Acropola și marea. 

E un loc special. Undeva la doi pași există un magazin de discuri, multe librării și edituri, ceva specific cartierului, cafenele, restaurante, o piață volantă sâmbăta, ești turist și în același timp scufundat în viața obișnuită a comunității.

Susții economia locală, dar contribui la creșterea prețului chiriilor. Până la ultimă ești parte a problemei? Te-ai putea trezi stropit cu apă, așa cum s-a întâmplat în Spania? 

Nu pare probabil, cel puțin nu în Grecia. Pappa are și ea o opinie mult mai nuanțată. 

„Există o tabără care spune că ar trebui să nu mai călătorim, că nu ar trebui să zburăm, că nu ar trebui să mergem în orașe care au astfel de probleme, dar eu nu fac parte din această tabără, nu cred că lucrurile sunt albe și negre”, a spus ea. 

„Există acest gând că ar trebui să te simți vinovat pentru că ești în Exarcheia. Dar nu, vrei să vezi cartierul și ești mai responsabil pentru că înțelegi ce se întâmplă în acel loc, atâta timp cât nu ești o povară pentru acel loc”, a continuat ea.

„De exemplu, dacă te duci pe o insulă și nu există apă și începi să faci trei dușuri pe zi, asta ar fi o problemă, nu ar fi etic. Nu spun că nu ar trebui să facem lucrurile care ne plac, dar spun că putem fi un pic mai reflexivi. De exemplu, când să călătorim – poate în afara sezonului. Sau când vom sta în cel mai ieftin loc, poate ar trebui să verificăm ce este acest loc, unde se duc acești bani și așa mai departe”, a explicat Pappa.

Orașul care te alungă

În mijlocul acestor schimbări prin care trece orașul, micii întreprinzători, artiștii, freelancerii sau cei care au pus umărul la construirea societății civile sunt îndepărtați, presați de impozitele cărora nu le mai fac față, a spus Pappa. 

Ea s-a întors în Atena în 2012, după studiile în străinătate, în perioada de după criză, în care se vorbea despre revendicarea orașului – oamenii voiau o comunitate mai curată, piste de biciclete, voiau să documenteze istoria locului, în general să facă lucruri pentru a simți că aparțin orașului și că orașul este mai aproape de ei. 

Erau inițiative care veneau de la oameni, care în unele cazuri s-au transformat în ONG-uri, în diverse programe mai profesionale. 

Pappa a editat o revistă în care explica cum designul grafic poate ajuta la documentarea orașului, la documentarea lucrurilor care dispar, precum fațadele clădirilor.

Ea a publicat de asemenea reviste și ghiduri despre Atena, care încurajau un turism alternativ, o perspectivă filosofică asupra călătoriei și recomandări pe care nu le găsești neapărat în ghidurile obișnuite, care prezintă imaginea standard a orașului.  

Una dintre recomandările ei îndeamnă vizitatorii să ia două autobuze pentru a vedea bulevardele și clădirile orașului  – o călătorie prin Atena cu transportul în comun nu e tocmai în topul „lucrurilor de făcut” de pe Tripadvisor.

Dar toate eforturile au venit cu o notă de pesimism personal. 

„Am simțit că trebuie să mă întorc în Atena pentru că aveam această expertiză pe care orașul ar putea să o folosească. Și acum simt că toți acești experți, adică oameni ca mine, arhitecți și așa mai departe, și-au oferit experiența orașului, iar acesta nu a folosit-o”, a spus Pappa.

„Orașul i-a ignorat, iar acum este plin de companii mari cărora nu le pasă de intervențiile noastre. Simt că orașul meu mă alungă din nou”, a concluzionat ea.

Motive de optimism?

Relația de dragoste-ură a locuitorilor cu marile orașe este uneori identică, indiferent de meridian – New York, Barcelona, București, Atena. 

Pappa spune că vrea să rămână optimistă. Spre exemplu în cazul turismului – mai multe orașe au interzis Airbnb-urile și închirierile de scurtă durată și se întorc la hotelurile obișnuite.

„Lucrurile ar putea fi organizate altfel, astfel încât să avem un amestec de rezidenți și turiști, de oricine dorește să fie în oraș”, a spus ea. 

Grecia are într-adevăr nevoie de turiști, o arată cifrele din PIB, dar Pappa și alții cred că țara nu ar trebui să se concentreze doar pe asta, deoarece dacă turismul eșuează, întreaga economie are o problemă.

Iar deocamdată, freelancerii ca ea se încăpățânează să rămână în orașul care în prezent favorizează mulțimile, marile companii și proiectele mamut.

Pappa a scos prin urmare un mini-ghid, „Acasă în Atena”, o „psihoterapie personală”, în care a inclus locurile preferate din oraș. Și călătoriile cu cele două linii de autobuz.

Acasă în Atena se află și locul ei preferat, și unul dintre motivele întoarcerii în oraș, dealul Pnika: „E un ritual, când urci, lași zgomotul orașului în urmă și intri în natură, este un amestec de natură și ruine, iar apoi stai în vârf și admiri betonul Atenei, una dintre priveliștile mele preferate”.