Reportaj New York Times la Tulcea. „Suntem în NATO. Ne vor apăra”

Alertele privind posibile incursiuni ale dronelor pe teritoriul românesc au devenit o obișnuință pentru cetățenii din județul Tulcea. În patru ani de război, în aceste zone din sud-estul României, localnicii s-au obișnuit, deși încă unii sună panicați la 112, să fi alertați pe telefonul mobil, în special în timpul nopții, privind riscul căderii unor resturi de drone, relatează ziarul american New York Times, într-un reportaj realizat în România.

Articolul semnat de Lara Yakes, reporteră New York Times specializată pe conflicte și diplomație, și Andrada Lăutaru, jurnalistă din România, arată cum dronele au schimbat fața războaielor contemporane și, deși conflictul nu a ajuns pe spațiul NATO, dronele rusești au făcut-o în cei peste patru ani de când Rusia a invadat Ucraina.

Această realitate a forțat NATO și Uniunea Europeană să elaborează planuri pentru un „zid de drone” coordonat de-a lungul flancului estic. De asemenea, evoluția neîncetată a tehnologiei dronelor a obligat alianța să se grăbească să-și modernizeze sistemele de apărare aeriană și să funcționeze în stare de alertă permanentă.

„NATO s-a concentrat în mod tradițional pe apărarea convențională, dar acest lucru se întâmplă acum în timp de pace”, a declarat generalul de brigadă Chris Gent, șeful adjunct al Statului Major al Comandamentului Terestru Aliat al NATO, citat de ziarul american.

În România, datele Ministerului Apărării arată că frecvența alertelor privind posibile incursiuni în spațiul aerian al țării este în creștere. Cea mai recentă alertă a avut loc pe 2 mai, când avioane de vânătoare F-16 românești au fost mobilizate în timpul nopții pentru a se asigura că cele 20 de drone rusești care se apropiau de graniță nu ajung în zona Tulcea. Cu câteva zile înainte, o dronă rusească cu încărcătura explozivă s-a prăbușit în municipiul Galați, incident soldat cu daune materiale dar fără victime.

Ce spun românii

„Suntem vecini cu războiul”, a declarat primarul orașului Tulcea, Ștefan Ilie, într-un interviu pentru New York Times.

De asemenea, Daniel Năstase, purtător de cuvânt al ISU Tulcea, a declarat că la serviciul de urgență primesc apeluri de la persoane care se panichează după ce sunt emise alerte de incursiuni ale dronelor sau după ce aud zgomotul avionelor ridicate de la sol pentru a o posibilă interceptare. El a calificat situația drept un semnal de alarmă cu privire la riscul de a deveni „o țintă potențială sau o țintă greșită”.

Ziariștii au vorbit și cu cetățeni simpli ai orașului cu o populație estimată la 70.000 de locuitori. „Facem parte din NATO”, a spus Dumitru Cerneaga, un român în vârstă de 74 de ani. „Toate țările membre NATO trebuie să ne apere”, a continuat el.

Jurnaliștii au fost și în unele localități situate în apropierea frontierei cu Ucraina unde guvernul român a construit noi adăposturi antiaeriene pentru a proteja populația împotriva atacurilor aeriene sau a resturilor căzute de la dronele interceptate.

Nu toți locuitorii din Plauru, localitatea învecinată cu portul ucrainean Ismail, spun că se simt în siguranță. „Dacă mă duc acolo și drona cade peste mine, ce mai contează?”, a spus Maria Nedelcu, o femeie în vârstă de 66 de ani.

Arătând spre unul dintre buncăre, situat într-un câmp plin de buruieni la doar câțiva pași de ușa ei, ea a spus că alertele vin de obicei după miezul nopții, „iar afară e foarte frig. Eu rămân în pat și îmi spun: «Ce-i să fie, aia va fi»”.

Efectele concrete ale alertelor dese

Turismul în Tulcea a scăzut cu 40% între 2023 și 2025, a declarat primarul din Tulcea pentru New York Times. El a spus că de vină pentru această scădere este riscul permanent al dronelor.

Edilul mai spune că el a încercat să-i liniștească pe locuitori, spunându-le că NATO este acolo pentru a-i proteja. „Noi suntem NATO. Vedeți, auziți avionul F-16 la două minute sau la un minut după alarmă? Acela este pentru noi”, spune Ștefan Ilie.

Ziarul american amintește că în cadrul exercițiului NATO de luna trecută, desfășurat la Capu Midia, un poligon de antrenament situat lângă Constanța, cinci din cele nouă sisteme de combatere a dronelor și-au atins ținta. Un al șaselea sistem, drona de interceptare Merops, de fabricație americană și cu costuri reduse, a fost considerat „neutru”, deoarece a identificat ținta, dar nu a lovit-o.

„Acesta este motivul pentru care efectuăm testele”, a declarat ministrul român al apărării, Radu Miruță. „După aceste teste, vom înțelege mai bine ce ar putea fi îmbunătățit.”

Armata SUA a început să instruiască soldați români și polonezi încă din toamna trecută în utilizarea sistemului Merops, care a interceptat aproximativ 90% din dronele rusești din Ucraina, au declarat oficiali ai Ministerului Apărării din SUA. Polonia și Lituania au achiziționat un număr nedivulgat de sisteme, iar România este pe punctul de a le introduce oficial în dotarea armatei sale.

În cadrul exercițiului de la Capu Midia au fost testate și elicoptere de atac, dispozitive de bruiaj electronic, artilerie și rachete lansate de la umăr, exercițiu despre care ministrul Miruță a afirmat că a avut ca scop „depășirea limitelor” capacităților armamentului.

Cu toate acestea, a spus el, „nu veți putea vedea un zid de drone care să ofere protecție completă, în permanență”.