REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump”

După mai bine de 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a fost sfințită duminică, 26 octombrie 2025, într-o slujbă condusă de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Aproximativ 25.000 de oameni au au venit de dimineață să asiste de afară la slujba la care au participat, printre numeroși oficiali, și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Doar 2.500 de de invitați – ierarhi, reprezentanți ai clerului și demnitari – au avut acces, duminică dimineață, în cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, care a intrat și în Cartea Recordurilor. 

Alte 8.000 de persoane, venite organizat prin eparhii din toată țara, au asistat la slujbă din curte, urmărind ceremonia pe două ecrane imense. 

Dar cei mai mulți, în jur de 25.000, cât estimează Patriarhia, au stat pe stradă, în afara gardurilor, unde au urmărit ceremonia care a durat mai bine de cinci ore. 

În 2018, oamenii s-au călcat în picioare 

În afara câtorva cazuri izolate, evenimentul s-a desfășurat fără incidente, comparativ cu momentul sfințirii altarului din 2018, când peste 50.000 de oameni au încercat să ajungă cât mai aproape de Catedrală, iar mulți s-au călcat în picioare în aglomerație. 

De data aceasta, organizarea a fost vizibil mai strictă: zonele de acces au fost bine delimitate, fluxurile de oameni au fost controlate de zeci de jandarmi și voluntari, iar slujba s-a transmis pe câte două ecrane mari, în curte și în exterior.

Primele grupuri au ajuns cu noaptea în cap, pe la 6:30, când cerul era încă portocaliu de răsărit, iar aerul rece îi făcea pe oameni să-și strângă hainele pe ei. În fața Catedralei Naționale se simțea deja o ușoară forfotă, oameni care întrebau unde e intrarea, voluntari care le explicau traseul și jandarmi care controlau fluxul spre porțile de acces.

„N-am știut să cer la preotul meu”

Zona a fost bine delimitată, cu garduri metalice și zeci de jandarmi care împânzeau bulevardul. Intrarea s-a făcut doar pe bază de invitație tipărită, cu numele și eparhia trecute clar. Cei care o aveau doar pe telefon nu au putut intra. 

„Cum s-au făcut invitațiile? Că eu n-am știut să cer la preotul meu…”, spune, dezamăgită, o femeie rămasă în afara gardului.

Peste 600 de voluntari ai Paraclisului Catedralei și ai grupului „Tineri în acțiune” au ajutat pelerinii să găsească intrarea și vor rămâne în zonă și în zilele următoare. 

Unii și-au adus scaune pliante, alții s-au așezat pe pături întinse pe iarbă sau direct pe asfalt. Din loc în loc, o maică vindea steaguri tricolore cu 9 lei și buchete mari de busuioc legate cu panglică, la 35 de lei.

„Pentru suflet, nu e prea scump”

Doamna Marcela Trișan, 69 de ani, pensionară, a făcut drumul din Cluj cu un grup organizat de biserica la care merge. A sosit la București cu o zi înainte și urma să rămână până a doua zi, împreună cu alți credincioși.

„O parte din grup e înăuntru și o parte suntem afară. După aceea ne reunim și mergem la alte mănăstiri. Mâine ne ducem la liturghie în Dealul Mitropoliei și plecăm spre casă”, povestește ea.

Pentru doamna Trișan, Catedrala Națională este „un loc de comuniune între români”. „Nu cred că e ca și Casa Poporului, doar o clădire mare. Cred că e mai degrabă un loc unde oamenii se pot regăsi, așa cum s-a văzut și azi, că a venit lume din toată țara.”

Întrebată ce părere are despre costurile ridicate, de peste 270 de milioane de euro, femeia spune simplu: „S-au făcut și alte construcții. Vorba părintelui: stadioane, care tot așa au costat mult. Și alea sunt pentru o parte din oameni, și acestea sunt pentru o parte din oameni. Pentru suflet nu cred că e prea scump. Dacă oamenii reușesc să vină, să se reculeagă și să-și schimbe un pic percepția despre lume și să devenim mai buni, nu cred că e mult.”

Ea se roagă „doar pentru sănătate. Să-mi dea Dumnezeu sănătate și înțelepciune”, spune, înainte să adauge că speră ca noua catedrală „să-i unească pe oameni și să le transmită un semnal de bine”.

„Merităm o asemenea catedrală”

Mai în față, doi tineri din Cluj, Florin și Marian, ambii în vârstă de 24 de ani, studenți la Teologie, stăteau cu ochii la ecranele mari din piațetă. Au venit pe cont propriu, nu cu un grup organizat, și și-au luat cazare din timp.

„E foarte reușită, e extraordinară. E încununarea unor eforturi de vreo câțiva ani”, spune Florin. Întrebat ce înseamnă pentru el o astfel de construcție, adaugă: „Merităm o asemenea catedrală. Poporul creștin-ortodox merită și el ceva. În ideea în care poporul român, limba română s-a format cu ajutorul Bisericii. În pridvorul bisericii. Nu mi se pare exagerat să construiești catedrale și biserici, ca semn de recunoștință.”

Marian îl completează cu un exemplu de acasă: „La Cluj, la Mitropolia Clujului, există un centru paliativ de îngrijire a bolnavilor cu boli terminale. E o inițiativă foarte faină, făcută ca oamenii care se află în suferință să nu moară singuri. Sunt construite, administrate și întreținute de Mitropolia Clujului, fără implicarea autorităților”. 

Cei doi vorbesc deschis despre credință, despre generația lor și despre drumul personal. Florin spune că pentru el „mila lui Dumnezeu” e ceea ce îi dă speranță pentru viitor: „De asta am și ales să fac Teologia. Am văzut o viață mai bună și o grijă pe care mi-o poartă Dumnezeu.”

„Avem nevoie de un simbol”

Pe marginea bulevardului, Aurelian, 44 de ani, din București, spunea că momentul este „cu adevărat istoric”: „După atâta vreme, poporul român avea nevoie de o catedrală. Și acum vedem, în toate țările lumii, că și noi, și neamul românesc aveam nevoie de una, tocmai pentru a ne regăsi și a-L găsi pe Dumnezeu”.

„E binevenită pentru popor”

Mai retras, aproape de gardurile care închideau accesul spre Catedrală, Stelian, 75 de ani, din București, privea spre ecranul mare din fața lui, unde se transmitea slujba, și spunea simplu că se bucură de construcție: „E o clădire impunătoare și e binevenită pentru popor și pentru creștini.”

Întrebat despre costuri, adaugă: „Este o sumă foarte importantă, dar se cheltuie și alte sume destul de mari și nu se văd rezultatele. Aici, măcar, e ceva mare. Peste ani, oamenii își vor aminti de asta și vor merge aici, cei credincioși, nu neapărat toți.”

La finalul slujbei, un grup de persoane cu pancarte „Free Călin Georgescu” s-a adunat lângă gardurile de la intrarea în hotelul Marriott, unde se retrăgeau oficialii. Când au apărut Marcel Ciolacu și Victor Ponta, au fost huiduiți cu strigăte de „Demisia!” și „Ați distrus țara!”, un contrast puternic cu liniștea care domnise pe tot parcursul evenimentului.

Interiorul Catedralei, rezervat VIP-urilor

Credincioșii organizați prin eparhii veniți din toată țara au putut pătrunde în curte, cu invitațiile printate drept bilet de intrare. Acolo au fost împărțiți în două perimetre. 

Interiorul, însă, a fost rezervat invitaților, politicieni, foști politicieni sau persoane din societatea civilă. 

Cei mai mulți au intrat în Catedrală pe jos, ocolind mulțimea de oameni, printr-un culoar dedicat. Cei mai importanți au fost aduși cu mașina direct la treptele Catedralei. Nicușor Dan, însoțit de familie, premierul Ilie Bolojan, dar și politicieni „grupați”, cum ar fi Marcel Ciolacu și Paul Stănescu, sau diplomați precum Nunțiul Apostolic, care în România este decan al Corpului Diplomatic. 

Printre cei aduși la scară au fost și foștii președinți Traian Băsescu, și Emil Constantinescu, dar și Custodele Coroanei Române, însoțită de Principele Radu, care au fost întâmpinați de aplauzele celor din primele rânduri. 

Deși liturghia a început la ora șapte, invitații au continuat să vină până spre ora zece, cu puțin timp înainte ca Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu să sosească. Cei doi ierarhi au fost întâmpinați de soborul de preoți. După ce aceștia au oficiat serviciul religios, publicului i-a fost prezentat documentul care atestă sfințirea, semnat de ambii lideri spirituali.

Catedrala Națională, deschisă publicului până pe 31 octombrie

Imediat după ce Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu au părăsit Catedrala Națională, invitații au început să iasă, având la purtător câte o punguță albă inscripționată cu stema Patriarhiei Române. 

„Ne aflăm astăzi într-o zi istorică, atât pentru Biserica Ortodoxă Română, cât și pentru întregul popor român. Ne-am bucurat împreună, având alături mii și zeci de mii de credincioși veniți la această slujbă de sfințire a picturii Catedralei Naționale. Suntem covinși că acest moment istoric pe care l-am trăit astăzi va ramâne în inimile și mințile multora dintre cei care au participat alături de noi la această slujbă de sfințire”, a declarat părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, la finalul slujbei. 

Acesta a subliniat că persoanele care vor vizita Catedrala Națională până pe 31 se vor putea închina la moaștele Sfântului Andrei, considerat ocrotitorul României.