REPORTAJ „România nu e cea de pe TikTok”. Ce a spus Marius Manole în fața a peste 30 de elevi, într-o sală de sport din București 

Într-o Românie marcată de polarizare, o discuție despre vot devine un exercițiu de dialog între generații: „Voi o să ne hotărâți nouă destinul mai departe”, spune Marius Manole în fața a 30 de adolescenți de 15-18 ani veniți din București, Cluj și Întorsura Buzăului, pentru o întâlnire de o oră și jumătate cu actorul, în sala de sport a Liceului „Ion Barbu”, din Capitală. 

Sâmbătă dimineață, în sala de sport a Liceului „Ion Barbu” din București, peste 30 de elevi din Capitală, Cluj și Întorsura Buzăului s-au așezat pe scaune dispuse în semicerc. În mijlocul lor, actorul Marius Manole. Nu într-un rol, ci în calitate de cetățean și invitat la o oră de educație civică altfel – una despre vot, despre libertate și despre responsabilitatea pe care o implică democrația.

„Nu avem voie să vorbim despre politică, nu avem voie să rostim nume de candidați, avem voie să vorbim despre direcții, pentru că o lege a învățământului ne împiedică să vorbim despre politică. Așadar, nu vom discuta despre nume astăzi”, le-a spus Manole adolescenților de 15, 17 și 18 ani, încă de la început.

„Nu este o dezbatere politică, ci e despre voi și despre societatea în care trăim”, a completat Cristi Tănase, organizatorul întâlnirii. 

Întâlnirea de la Liceul „Ion Barbu” a avut loc în cadrul unui demers civic lansat de actorul Marius Manole, care a anunțat că va merge prin liceele din țară pentru a discuta cu adolescenții care urmează să voteze pe 18 mai. „Nu le voi spune cu cine să voteze, dar îi voi îndemna să voteze”, a spus actorul într-un mesaj public viralizat pe rețelele sociale. Inițiativa sa a fost susținută și de actrița Oana Pellea, care s-a declarat gata să participe la astfel de întâlniri. Discuția de la „Ion Barbu” a avut loc în cadrul proiectului „Ambasadori pentru Educație!”, care a reunit liceeni din București, Cluj-Napoca și Întorsura Buzăului.

A urmat o oră și jumătate de dialog, responsabilitate și libertate, într-un ton calm și echilibrat, cu unul dintre cei mai mari actori români din ultimii ani.

„Eu nu cred că România e cea de pe TikTok”

Marius Manole a început prin a demonta o prejudecată, aceea că generațiile sunt separate de prăpastii tehnologice. Și eu sunt pe TikTok, chiar dacă am 50 de ani. 47. 46. 45 (se râde în sală). Și eu sunt pe Facebook, și eu stau pe telefon. Stau multe ore. Ceea ce nu e bine deloc și nu vă recomand. Dar eu nu cred că România e cea de pe TikTok, nu cred că România e cea de pe Facebook, nu cred că România e cea de pe rețele, în general. Cred că societatea e foarte divizată acum și e ciudat, pentru că eu simt că, în fond, suntem la fel. Dar cineva încearcă să ne dezbine, să ne radicalizeze.”

Apoi, a vorbit despre diferențele dintre generații: „Noi am crescut într-un sistem care ne-a format în frică. N-aveam voie să ne spunem părerea, nici în fața părinților, nici în fața profesorilor. Tremuram când se deschidea catalogul. Ne transpirau mâinile, fie că știam lecția, fie că nu. Eram bătuți la palmă, urecheați. Asta era școala. Noi avem traume. Și acum, dacă vă vine să credeți, mi-e frică de poliție. Conduc, sunt un șofer prost, dar atent. Când văd un polițist pe stradă, zic: ‘Aoleu, poliția!’ și intru în panică. Așa de adânc era înrădăcinată frica de autoritate.”

Întrebând elevii în ce an s-au născut – „2007!”, „2008!”, „2009!”, se aude din sală, Manole le-a spus: „Voi v-ați născut în libertate. Generația mea își pune toată speranța în voi. Voi veți hotărî cum va arăta România. Aveți o responsabilitate, dar și o bucurie – trăiți într-o țară liberă, veți putea vota. Înainte, poate știți de la părinți, se intra în cabina de vot și se vota cu creionul. Cu creionul! Deci se putea șterge oricând (n.r așa cum era practica în perioada comunistă, când votul era o formalitate, iar creionul simboliza ușurința cu care putea fi modificat)”.

Ce înseamnă votul pentru o generație născută în libertate

A urmat întrebarea centrală: „E important pentru voi să știți că vă puteți decide viitorul? Credeți că votul vostru e important? Sau că poate fi manipulat?”

„Da, cred că votul poate fi manipulat, în sensul în care se răspândesc informații greșite și sunt oameni care pot încerca să te influențeze. Dar democrația presupune că fiecare poate decide singur, pe cont propriu”, a spus o elevă.

„Dar odată ce ai pus ștampila, credeți că votul chiar contează?”, a insistat actorul.

„Da, mai ales pentru că acum sunt observatori, inclusiv la numărarea voturilor, și delegați de la partide. Asta înseamnă că există un control”, a spus un alt elev.

„Știți ce se întâmplă când nu mergem la vot?”, a întrebat Manole.

„Aleg alții pentru tine”, a răspuns un băiat.

„Exact. Și nu doar atât – dacă ai două partide, iar tu nu te prezinți, poate câștigă fix cel pe care nu-l susții. Sigur că poți greși. Poate vei constata că ai votat greșit. Dar măcar ți-ai asumat. E singura opțiune reală: să mergi la vot”, continuă Marius Manole. 

Actorul le-a vorbit elevilor și despre absenteism: „50%. Atât a fost la ultimele alegeri. 50% dintre cei care trăiesc aici, muncesc, plătesc taxe și au drept de vot –  au ales să nu voteze. Vă puteți imagina?”

Ar trebui ca votul să fie obligatoriu? 

Un alt punct delicat al discuției a venit în momentul în care liceenii au fost întrebați dacă ei cred că votul ar trebui să fie obligatoriu. Surprinzător, mulți liceeni au răspuns afirmativ.

„Ar trebui să fie o condiție minimă, cum ar fi să ai Bac-ul”, a spus unul. Sala a râs.

„Sau să dai un test, măcar trei întrebări, să știi să pui o cratimă”, a spus alt elev.

„Scrieți varianta corectă: Ana merge să ne cumpere două mere… sau decât două mere?”, a glumit Manole. 

Dar un alt elev a pus degetul pe rană: „Eu cred că președintele trebuie să îi reprezinte pe toți. Nu contează nivelul de educație, nu contează ce lucrezi. Statul nu poate exclude”, a punctat el. 

Cum vorbim cu părinții, bunicii sau cu cei care nu se informează?

S-a vorbit și despre influența pe care tinerii o pot avea asupra bunicilor și părinților, care nu știu pe cine să voteze. „Dacă părinții și bunicii ne întreabă: ‘Eu cu cine votez?’ Nici nu-i cunosc pe candidați. Ce facem atunci?”

„Cred că nu trebuie obligați să voteze, dar trebuie să-i ajutăm să se informeze”, a răspuns un elev. 

Marius Manole a ridicat problema din mediul rural: „Poate nu au toți acces la educație, la informație. Poate votează cu oameni care nu susțin educația și ne învârtim în cerc…”

O profesoară, care se afla în sală alături de elevi, a adăugat: „Eu cred că sunt două categorii de votanți periculoși: cei care nu votează deloc și cei care votează din furie. E nevoie și de o ‘școală a părinților’. La Ciugud, de exemplu, s-au făcut progrese – școli smart, infrastructură. Se poate, e un exemplu de bune practici, dar trebuie extins.”

Despre gândirea critică și educația civică

Manole i-a întrebat pe elevi ce se mai învață la ora de educație civică în școală și a vorbit despre nevoia urgentă de a dezvolta gândirea critică: să înțeleagă de mici că au un rol în societate, că pot lua decizii și că trebuie să fie atenți la toate informațiile care vin din exterior.

În acest context, a spus răspicat: „Politica e în tot, sistemul medical – e politică, asfaltul pe care calci – e politică. Nu poate să nu te intereseze.”

Apoi, o elevă a luat cuvântul: „Cum ar putea tinerii, atunci când votează pentru prima dată, să voteze conștient și asumat, dacă nu știu ce atribuții are un președinte, cum funcționează instituțiile statului, ce decizii poate lua un președinte etc? Am văzut în campanie, la toți candidații, că promit lucruri pe care nu le pot face, pentru că nu intră în atribuțiile unui președinte, că nu are putere executivă, nu e în fișa postului.”

Cum gestionăm polarizarea?

S-a discutat și despre polarizare: „Ce facem când vedem în bula noastră oameni care susțin un candidat cu care nu suntem de acord?”, a mai întrebat organizatorul întâlnirii. „Ce le-ați spune tinerilor să facă?”

„E complicat. Aș zice că argumentul e soluția. Dar ați văzut că, cel puțin în ultimele săptămâni, argumentele nu mai contează? Și ce dacă a furat? E înspăimântător. Eu am primit și amenințări cu moartea”, a răspuns Marius Manole. A continuat: „Mi-au pus lumânări pe poartă, au aflat unde stau. M-am dus la poliție… Ură multă, de ambele părți. Așa că nu mai spun cu cine votez. Spun doar ce valori am, ce direcție prefer. Am susținut un candidat, apoi mi-am cerut scuze public. Am zis: ‘Iertați-mă, am greșit’. Mi-a fost greu, dar am făcut asta”. 

Când au fost întrebați ce influenceri urmăresc, răspunsurile au fost modeste: „Nu mulți. Dar vrem să fie sinceri.” Au fost menționați Irina Rimes și Selly. 

Influencerii și votul: între presiune și asumare

Actorul a mers mai departe: „Credeți că influencerii pe care îi urmăriți ar trebui să se exprime civic în spațiul public?”

„Da”, au răspuns în cor.

„E ok să dea o direcție? Sau chiar să spună un nume de candidat?”, a insistat el.

„Ar fi ok să dea niște direcții concrete, nu neapărat nume. Dar să-și expună clar valorile și să aducă argumente”, a răspuns un elev. Altul a completat: „Ar trebui să încurajeze mersul la vot. Nu să ne spună pe cine să votăm, dar să ne spună că de ce e important să o facem.”

Discuția a ajuns și la Selly, un influencer cunoscut pentru implicarea în educație, dar care a fost criticat, recent, pentru faptul că nu și-a exprimat clar opțiunea politică. Unii l-au acuzat că a evitat poziționarea fermă și a fost perceput ca “oportunist” în comunicarea lui. 

„De ce ar trebui să vă spun eu ce decizii ar trebui să luați voi, pentru voi? Nu sunteți în stare să luați propriile decizii? Eu știu cu cine voi vota. M-am documentat, mi-am făcut temele, am analizat problema și știu pe cine voi pune ștampila pe 18 mai. Aveți și voi două săptămâni să faceți același lucru. Faceți și voi propria voastră documentare. Gândiți cu propriul vostru creier. Nu așteptați să vă spună un influencer, oricare ar fi el, cu cine ar trebui să votați.”, a transmis el pe TikTok și Facebook, ceea ce a stârnit multe reacții negative. 

„E ok să votezi cum vrei, dar important e să-ți asumi votul. Să știi pe cine alegi și de ce.”, a spus un alt elev. 

Despre visuri, frici și motivație

Pe lângă întrebările despre vot și societate, elevii au fost curioși să afle ce-l inspiră pe Marius Manole, ce-i place cel mai mult la profesia de actor și cum face față fricii de eșec.

„Să renunți e cel mai ușor. Mulți oameni vor să te descurajeze: dacă eu n-am putut, să nu poți nici tu. Nici părinții mei n-au crezut vreodată că eu voi ajunge actor. Iar gândul meu a fost unul singur: într-o zi o să le arăt tuturor că sunt actor (…). Cel mai bine e să-ți faci curaj și să muncești mult pentru visul tău”, a concluzionat el. 

Copiii au vorbit și despre ce vor să devină: actori, medici veterinari, avocați, antreprenori, designeri vestimentari, IT-iști. Au râs, au întrebat, au ascultat, s-au completat unii pe alții.

„Alegerile trec. Noi rămânem”

După discuția cu elevii, întrebat de HotNews dacă se bazează pe prezența tinerilor la vot, pe 18 mai, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, finală disputată între Nicușor Dan și George Simion, actorul a spus că are speranțe mari: „Eu sper ca tinerii să iasă, pentru că e vorba de viitorul lor. E vorba și de viitorul nostru, dar în principal e vorba de viitorul lor și sper să conștientizeze că e un moment critic și important pentru România. Și e datoria lor să facă asta. De aceea și demersul meu de a umbla prin licee și de a vorbi cu tineri, pentru a le spune că e important lucrul acesta, pentru a-i determina să iasă la vot. Chiar sper ca numărul tinerilor să ne depășească așteptările.”

Câți tineri au votat la primul scrutin

La primul tur al alegerilor prezidențiale, în rândul tinerilor s-a înregistrat cea mai mare scădere a prezenței, față de noiembrie 2024.

Mai exact, potrivit datelor centralizate de HotNews, pe 6 mai, au votat 663.000 de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani, cu aproape 10% mai puțini decât în noiembrie 2024.

Ce mesaj are pentru tinerii care vor să plece din țară 

Când vine vorba despre alegerea tot mai multor tineri de a pleca din țară, Manole nu are un răspuns idealist, ci unul realist și încurajator: „Eu sper ca ei să rămână în țară, că se pot face lucruri și aici. Dacă ieșim la vot, dacă ne adunăm un pic și ne coagulăm, putem face lucruri minunate în țară. Avem profesori deosebiți, avem școli deosebite, nu e totul mort. Avem speranțe mari. Avem olimpici, care câștigă concursuri internaționale. Eu mi-aș dori să rămână în țară. Dar dacă ei își doresc foarte tare să plece, i-aș încuraja să plece și cu cunoștințele pe care le dobândesc acolo să se întoarcă și să facă lucruri pentru români.”

Indiferent de rezultatul alegerilor, România e dezbinată 

Iar despre diviziunile tot mai adânci din societate, pe care le resimte tot mai mult în spațiul public, actorul a spus că soluția nu e conflictul, ci empatia. 

„Să fim mai înțelegători unii cu alții. Chiar dacă avem alte opțiuni politice, chiar dacă avem alte opțiuni în general. Trebuie să ne înțelegem, toată lumea votează dintr-un anumit background, din anumite frustrări, anumite neîmpliniri, de care cu toții suntem vinovați. Eu chiar am încercat, cel puțin în ultimele săptămâni de tensiune maximă și de nervi, să nu mă implic emoțional foarte tare, să înțeleg și de o parte, și de alta, să încerc să nu jignesc. Alegerile vor trece, noi rămânem. E important ca noi între noi să fim bine, și la bine și la greu. Dacă se va alege într-o parte sau alta, așa a vrut poporul, nu ne putem juca cu asta. Asta e democrația. Am vrut democrație, o avem, așa că toate alegerile trebuie respectate. Nu uitați: alegerile trec, noi rămânem.”, a conchis actorul.