REPORTAJ. Sunt ucrainenii „nerecunoscători pentru ajutorul oferit”? „Când am coborât din Uber și l-am văzut pe șofer, am rămas mute de uimire”

„Oamenii trebuie să înțeleagă că soldații ucraineni apără Europa”, crede unul dintre interlocutorii noștri. Alți compatrioți spun că au obosit de acest război în care Rusia a crezut că va ocupa în trei zile Ucraina și care durează de mai bine de trei ani. O echipă de jurnaliste HotNews a fost în Polonia. 3,5 milioane de ucraineni au venit aici, izgoniți de începutul războiului. E aproape de două ori populația Sloveniei. Iar 1 milion au rămas și două treimi dintre cei aflați la vârsta activă muncesc. E mai mult decât populația din San Francisco. 

• Articolul a fost realizat în cadrul proiectului jurnalistic transfrontalier Pulse. 
• Dronele rusești nu vin niciodată singure. „Acest lucru e cel care a creat haosul” – prima parte a reportajului. 

Din punct de vedere diplomatic și militar, Polonia a fost, din capul locului, un susținător fără rezerve al Ucrainei în războiul de agresiune început de Rusia. 

La fel și din punct de vedere umanitar: statul cu 38 de milioane de locuitori este al doilea din UE, după Germania, în privința numărului refugiaților ucraineni pe care îi găzduiește – un milion de persoane înregistrate cu statut de protecție temporară. 

Însă, pe măsură ce războiul se lungește, reticența societății față de sprijinul acordat ucrainenilor tinde să crească, arată tot mai multe semne din viața de zi cu zi a polonezilor. Au obosit „cei mai buni vecini” să îi ajute pe ucraineni? Am fost în Polonia, unde am vorbit atât cu experți, cât și cu oameni obișnuiți pentru a încerca să aflăm răspunsul la această întrebare. 

2,7% din PIB-ul Poloniei este generat astăzi de refugiații ucraineni. Iar în final am rămas cu o imagine care ne-a lăsat fără cuvinte. 

Doar 35% dintre polonezi încurajează sprijinul economic

„Sprijinul pentru ajutorarea ucrainenilor din Polonia a scăzut semnificativ în ultimii ani, iar sondajele arată că acesta urmează îndeaproape diviziunile politice. Alegătorii de dreapta și conservatori sunt mai puțin dispuși să îi ajute”, spune jurnalistul polonez Michal Kokot, de la Gazeta Wyborcza. 

Un studiu realizat în această vară la comanda portalului defence24.pl și al Fundației Stand with Ukraine arată că majoritatea polonezilor (52%) susțin sprijinirea Ucrainei la nivel diplomatic, dar doar 35% dintre respondenți sunt de acord cu continuarea sprijinului economic, în timp ce 44% se opun acestuia. Totodată, un procent de 46% dintre respondenți consideră că ajutorul militar ar trebui redus sau suspendat, relatează defence24.pl. 

Participanții la sondaj și-au exprimat opinia că Polonia a contribuit deja semnificativ la apărarea Ucrainei și că este posibil să nu își permită mai mult. Cu toate acestea, 42% consideră că sprijinul continuu pentru Ucraina este în interesul strategic al Poloniei.

„Ar putea măcar să spună mulțumesc”

În timpul deplasării noastre prin Polonia, am întâlnit oameni care susțineau faptul că refugiații ucraineni nu le sunt suficient de recunoscători gazdelor lor. 

De exemplu, un bărbat din Debowa Kloda, din estul extrem al Poloniei, unde am ajuns luând urma dronelor trimise de Rusia.

„Nu e că nu vrem să-i ajutăm în continuare, dar ar putea să spună măcar mulțumesc. În schimb, cer mereu mai mult”, crede el.  „Nu sunt doar femei și copii. Sunt mulți bărbați de 18-22 de ani”, a continuat un altul. 

Într-o comună învecinată, la Wyryki, un pensionar de 75 de ani, Kazimierz, și-a amintit poveștile familiei despre conflictele de odinioară: „A fost ură între polonezi și ucraineni. Acum îi ajutăm, dar nu știu dacă merită, cer bani, nu vor să muncească”. Îl întrebăm dacă cunoaște vreun ucrainean. Ne spune că nu, dar că așa a citit pe internet. 

Însă o altă femeie Halina, care locuiește în regiune, a cunoscut ucraineni și are o părere diametral opusă. „Sunt oameni drăguți și muncitori”, crede ea.

Polonia are 1 milion de refugiați ucraineni, România are 185.000

La începutul războiului, Polonia a fost țara care a primit cei mai mulți refugiați din zona de conflict – 3,5 milioane de oameni, dintre care un milion se află încă aici . Este vorba despre numărul celor cu statut de protecție temporară, dar numărul lor real ar putea fi mult mai mare –  de până la două milioane potrivit unor estimări.

Spre comparație, în Germania trăiesc astăzi 1,2 milioane de ucraineni care au protecție temporară, dar țara are o populație de peste două ori mai mare decât cea a Poloniei, de 83,5 milioane de locuitori. În România se află, potrivit datelor, 185.000 de refugiați ucraineni. 

Într-o perioadă scurtă de timp, cetățenii a două națiuni cu o istorie marcată de suferințe – cea poloneză și cea ucraineană, au ajuns să conviețuiască în număr mare unii cu ceilalți, într-o relație pe care războiul a dezechilibrat-o din start: o parte avea nevoie de ajutorul celeilalte. Totul s-a întâmplat rapid, fără timp pentru a netezi asperități și diferențe culturale. 

O discuție despre limite

Magdalena Pokrzyńska este etnolog și sociolog, profesoară la Institutul de Sociologie al Universității din Zielona Góra. Mama ei este una din supraviețuitorii masacrelor din Volânia, comis, între 1943 și 1944, de ucraineni asupra polonezilor – un episod asupra cărora cele două țări nu au ajuns niciodată la o reconciliere reală. 

De abia în acest an, Ucraina a fost de acord ca partea poloneză să înceapă cercetări și să exhumeze victimele de atunci. 

Magdalena Pokrzyńska spune că, în ciuda istoriei complicate, în 2022, imediat după începerea războiului, oamenii din orașul ei „și-au deschise casele și inimile față de ucraineni”. 

„Suntem oameni și avem valori universale, suntem deschiși pentru persoana aflată în suferință și suntem creștini”. Spune că unii dintre prietenii ei au primit refugiați, însă consideră că acest lucru a fost o provocare. 

„După o lună, câteva luni, a apărut faptul că nu există egalitate. Egalitate în efort, efortul la nivel de civilizație. De exemplu, munca. Și activitatea pe piața muncii”, spune Magdalena Pokrzyńska.  „Situația poate fi dificilă. Există ciocniri culturale între ucraineni și polonezi”, este de părere profesoara.

Crede că este necesară o discuție despre limite, deși este pentru continuarea sprijinului umanitar. „Simt lipsa de echilibru”, afirmă. „Atunci când există echilibru, ambele părți sunt mai puternice datorită acestei cooperări. Dar fără echilibru există un învingător și o victimă a acestei cooperări. Și nu este bine. De aceea m-am gândit că trebuie să existe limite. Deci să fim deschiși, să fim generoși, dar să avem și limite, pentru ca generozitatea noastră să nu fie abuzată”, spune Magdalena Pokrzyńska. 

„Ucrainenii sunt foarte recunoscători”

Krystian Połomski, coordonator de programe la Fundația pentru Dezvoltare Rurală, respinge ideea că ucrainenii ar fi nerecunoscători. 

„Am avut o discuție foarte puternică, un dezacord uriaș cu un primar dintr-o comună mică. Mi-a spus ceva de genul: Am oferit mult ajutor ucrainenilor, iar ei nu sunt recunoscători, nu au oferit asta sau cealaltă. Cred că asta e o problemă a celor care ajută. Sunt pe deplin conștient de acest lucru, că există o schimbare uriașă în atitudinea față de ucraineni, dar adevărul este că este în interesul nostru, ca țară, să îi ajutăm pe ucraineni. Ucraina luptă pentru noi. Oamenii trebuie să înțeleagă că soldații ucraineni apără Europa”. 

El relatează că a auzit de multe ori ucraineni spunând „mulțumesc!”. „Ne-au spus de zece ori: mulțumesc. Ne-au spus că sunt recunoscători. Dar, cumva, uneori este mai mult despre felul în care ne imaginăm noi lucrurile, despre ce așteptări avem față de oamenii pe care îi primim”.

Scena din bucătărie

„Un prieten îmi povestea despre o femeie ucraineană și fiica sa care locuia în casa sa. La început a fost puțin dezamăgit pentru că fiica, de pildă, nu curăța bucătăria după ce pregătea masa. Dar, după un timp, și-a dat seama că nu asta contează, pentru că era doar așteptarea lui față de ea. Iar noi nu știm prin ce a trecut, care sunt experiențele ei. Ideea este că ucrainenii sunt foarte recunoscători. Dar, când nu vrei să vezi asta, rămâi orb la recunoștința lor”, afirmă Krystian Połomski.

69% dintre refugiații ucraineni lucrează

Un studiu realizat de Deloitte la inițiativa Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați a scos la iveală că 2,7% din PIB-ul de 915 miliarde de dolari al Poloniei a fost generat în 2024 de refugiații ucraineni. 

O cifră similară cu creșterea PIB înregistrată de Polonia față de anul anterior, care a fost de 2,9%. Potrivit aceluiași studiu, procentul refugiaților ucraineni aflați la vârsta activă care lucrează a fost de 69%, în creștere de 8% față de anul anterior. 

69% ucraineni care lucrează sunt cu destul de puțin sub procentul polonezilor care lucrează: 75%.

Contribuția ucrainenilor la economia poloneză este importantă și ea este subliniată de unul dintre antreprenorii cu care am vorbit: „Cred că în acest moment economia poloneză nu ar putea funcționa fără ucraineni, pentru că avem o criză demografică și mulți polonezi au plecat din țară. Dacă mergi la un spital, mergi la un magazin, mergi la o bancă, vei întâlni mereu ucraineni”, spune acesta. 

„Dreapta alimentează sentimente anti-ucrainene afirmând că aceștia exploatează contribuabilii polonezi”

În ultima vreme, situația ucrainenilor a devenit o temă preferată în discursul extremei drepte, care exploatează sentimentele radicalizate din societate. 

„Din păcate, ostilitatea față de ucraineni se simte și în viața de zi cu zi. Din când în când, au loc incidente în Polonia în care cetățenii ucraineni sunt insultați, umiliți sau abuzați verbal. Totuși, autorii sunt de obicei persoane aflate la marginea societății”, explică jurnalistul polonez Michal Kokot, de la Gazeta Wyborcza. 

„Eu cred că majoritatea tăcută are mai degrabă o atitudine neutră față de ei. Pe de altă parte, vedem politicieni care exploatează sentimentele sociale radicalizate în scopurile lor proprii. Acest lucru se aplică nu doar opoziției și președintelui, ci și celor aflați la putere”, mai spune ziaristul.

El amintește că, sub presiunea dreptei, guvernul a adoptat recent o lege care condiționează acordarea plăților de asistență socială de faptul ca un străin să fie angajat. „Și, deși marea majoritate a ucrainenilor sunt angajați legal în Polonia și plătesc taxe și contribuții care susțin bugetul de stat, dreapta alimentează sentimente anti-ucrainene afirmând că aceștia exploatează contribuabilii polonezi. Guvernul cedează, de asemenea, acestor sentimente și nu are curajul să li se opună”, afirmă Kokot. 

Episodul care ne-a lăsat mute de uimire

Polonia rămâne casa pentru un milion de ucraineni, dar conviețuirea nu este ușoară. Empatia s-a amestecat tot timpul cu îngrijorarea pentru propriile resurse, așteptări de multe ori nerostite, nemulțumiri iscate din interacțiuni zilnice. 

Am întâlnit și aici discuțiile referitoare la mașinile scumpe ale ucrainenilor, în special ale celor bogați, care au loc și în România. Mulți ucraineni lucrează ca șoferi pentru firmele de ridesharing, însă, în timp ce un Uber sau un Bolt trece neobservat, o mașină de lux rămâne în memorie.  

Ce ne-a rămas întipărit adânc în minte a fost o întâmplare dintr-o mașină obișnuită. Într-un mic oraș din vestul Poloniei am chemat un Uber care să ne ducă, seara târziu, la aeroport. A venit o mașină condusă de un ucrainean, care a tras în fața hotelului. 

Șoferul ne-a deschis portbagajul din interior și ne-a mirat că, spre deosebire de alții, nu a coborât și el să ne ajute cu bagajele și l-am judecat puțin pentru ce ni s-a părut la acel moment o lipsă de politețe. 

Am mers vreo jumătate de oră, schimbând din când în când cu șoferul tânăr și brunet câteva cuvinte care puteau trece de bariera lingvistică. Am ajuns la micul aeroport, iar șoferul a coborât de această dată ca să ne ajute cu bagajele. 

Am putut vedea atunci că piciorul drept îi fusese amputat și ne-am dat seama că la început ne-am grăbit să-l judecăm fără să-i știm cu adevărat povestea. Uneori și de foarte aproape vezi jumătate de poveste. Încă un motiv pentru care reportajele HotNews din Polonia vor continua în zilele următoare.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.