Reporteri fără frontiere: Libertatea presei din România – în cădere liberă, în momentul când țara preia președinția Consiliului UE

Libertatea presei cunoaște un declin periculos în România, țară care se pregătește să preia, săptămâna viitoare, președinția rotativă a UE, arată organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) într-o luare de poziție în care cere „măsuri active pentru combaterea dezinformării și pentru promovarea jurnalismului de calitate”.

Potrivit RSF, care reia concluzii ale raportului său privind libertatea presei pe plan global, în 2018, indice în care România s-a plasat pe locul 44 între 180 de țări, principalele probleme cu care se confruntă media din această țară sunt:

• politizarea excesivă
• mecanisme corupte de finanțare
• supunerea procesului decizional editorial față de interesele proprietarilor de media
• dezinformarea deliberată

Potrivit organizației, concentrarea proprietății media afectează independența editorială, în condițiile în care unii proprietari media sunt cercetați, alții au fost condamnați și majoritatea mențin „amiciții” politice care le servesc interesele.

RSF afirmă, pe de o parte, că proprietari unor canale au dus campanii de dezinformare sistematică menite să submineze sistemul judiciar și menționează în acest sens România TV și Antena 3, cu felul în care au acoperit protestele din 2017 și 2018, când au răspândit informații false referitoare, între altele, la implicarea lui George Soros. În cazul România TV, este menționată și campania de denigrare a șefei DNA Laura Codruta Kovesi.

RSF menționează, printre proprietarii și managerii media care au probleme cu legea (fie prin acuzații, cercetări penale, fie prin condamnări): Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță, Adrian Sârbu, Alexander Adamescu, Dan Andronic. În cazul șefei TVR, Doina Gradea, organizația menționează că aceasta a fost recent acuzată de amestec în editorial și de cenzurarea unor jurnaliști, atunci când a închis brusc unul dintre programele principale dedicate actualității.

• RSF mai scrie că media sunt, în același timp, hărțuite de către Parlament, dând drept exemplu în acest sens schimbările de la conducerea serviciilor publice de radio și televiziune, dependența acestora de bugetul de stat, întărirea controlului asupra agenției Agerpres în 2017. În plus, CNA este ținta multor acuzații de politizare, conflicte de interese și incompetență, în ultimii ani, mai afirmă ONG-ul internațional, ce amintește că membrii forului audiovizual sunt numiți de către partide politice și își exprimă deschis opiniile politice în presă, în timp ce președintele din ultimii ani și un fost membru se confruntă cu acuzații de corupție.

RSF amintește și violența poliției în timpul protestelor din august, când aproximativ 15 jurnaliști au fost ținta unor violențe fizice și verbale din partea poliției, în timp ce ministrul de Interne Carmen Dan a fost acuzată de întocmirea unor liste cu jurnaliști bănuiți că ar incita la revoltă.

• Pe de altă parte, RSF salută activitatea website-urilor media, în special cele de investigații, pe care le prezintă drept „singurele surse de știri”. Sunt menționate, în acest sens, RISE Project, Casa Jurnalistului, HotNews.ro, Factual, Brrlog, Decât o Revistă. RSF scrie și despre acțiuni ale statului în cazul unora dintre acestea: „HotNews.ro, care a publicat dezvăluiri despre politicieni de vârf precum liderul PSD Liviu Dragnea, a fost vizitat de ANAF. RISE Project, care a fost de asemenea vizitat de inspectori fiscali, a fost amenințat cu o amendă de până la 20 de milioane de euro dacă nu-și dezvăluie sursele pentru o serie de articole publicate pe Facebook”.

Autorități menționate de RSF pentru faptul că au restricționat accesul ziariștilor la informații, în ultimii ani: Primăria București, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, oficialități care au folosit noile reglementări europene pentru protecția datelor (GDPR) pentru a refuza abuziv să ofere informații reporterilor. Din acest punct de vedere, RSF menționează victoria jurnalistei Emilia Șercan de la PressOne, care a câștigat o acțiune în instanță împotriva ministerului Apărării, care a invocat GDPR ca motiv pentru a refuza să-i ofere acces la informații de interes public.