Revelion 2026: Doi români s-au cunoscut în SUA, au locuit în Olanda și și-au găsit fericirea în Bucovina. Ce s-a întâmplat după ce au pus în fața casei lor din Fundu Moldovei o invitație
Pentru doi tineri români, anul 2026 aduce un nou început, într-un loc cunoscut drept Tainic pe rețelele de socializare. În urmă cu câțiva ani, Alex Comșa, tânăr inginer mecanic din Timișoara, a plecat să lucreze în SUA. Decizia lui de atunci ar fi putut să fie, cum se întâmplă deseori, începutul unui drum cu un singur sens. Adică să lase România în urmă. Un șir de întâmplări a făcut însă ca România să devină țara în care Alex să-și trăiască visul, alături de soția lui, Magda.
- Decizia de a reveni în țară a venit atunci când și-au dat seama că prin fața proprietății lor trece „El Camino de România” – Via Transilvanica.
Alex, 34 de ani, și Magda Comșa, 33 de ani, s-au cunoscut în SUA în 2017. Alex lucra ca inginer, iar Magda, care era în ultimul an de masterat la kinetoterapie, se afla acolo cu o viză Work and Travel.
Apoi cei doi s-au mutat în Olanda, unde au locuit vreme de trei ani. Între cele două țări a existat însă o escală: un Revelion în care Magda l-a invitat pe Alex la ea acasă, în Bucovina. Alex s-a îndrăgostit de această regiune, spre care amândoi s-au dus cu gândul ca la un refugiu: „Ce ar fi să avem ceva al nostru aici?”.
Cu ajutorul tatălui Magdei, au găsit și locul: un teren în Fundu Moldovei, în județul Suceava, lângă Câmpulung Moldovenesc.
Alex și Magda. Imagine din arhiva personală.
„Zăpadă până la șold, ca-n povești”
Au ajuns în Fundu Moldovei într-o zi de iarnă, când totul era acoperit de zăpadă. „Era mirific, zăpada îmi ajungea până la șold, era ca în povești. Efectiv ca în povești, cu o căsuță mică, bordei cum îi zicem noi pe aici, cu un grajd. Ne-am îndrăgostit instantaneu, era de vis”, povestește Magda.
S-au întors în Olanda, dar gândul le rămăsese la casa mică, din mijlocul a trei hectare de teren, din Bucovina. O casă pe care și-o imaginau drept un loc în care să se retragă cu familia și prietenii.
„E o zonă de dealuri, cu o coamă de munte, unde suntem noi, și avem o mână de vecini împrăștiați la o distanță pe care poți să o aproximezi doar cu ochii”, spune Alex Comșa.
„Avem cea mai mare oportunitate a vieții noastre și trece exact pe lângă proprietatea noastră!”
O descoperire făcută la drumul care trecea prin fața proprietății avea însă să le schimbe intențiile. Alex remarcase pe câțiva arbori din apropiere un T portocaliu.
„Nefiind din partea locului, îmi imaginam că este un marcaj forestier specific în zonă, făceam tot felul de asocieri de cuvinte, tractor, TAF (n.r. – tractor articulat forestier) și așa mai departe. Chiar îmi amintesc că eram în Olanda am căutat pe Google „marcaj T portocaliu arbori” și am văzut imediat de la ce vine – de la Via Transilvanica, tocmai se postase traseul oficial”, povestește el.
A fost un moment de „A-ha”.
Își amintește că a sunat-o imediat pe Magda. „I-am spus: „Magda, avem cea mai mare oportunitate a vieții noastre și trece exact pe lângă proprietatea noastră!”. Atunci s-a aprins și mai tare flacăra și ne-am spus: „Ce mai facem aici, de ce nu suntem acolo?”.
„Se materializase un potențial de business, de a ne întoarce casă și de a face lucruri pe care ni le doream atât de mult în secret, dar nu le verbalizaserăm: să avem oportunitatea de a câștiga un venit din ceea ce ne face fericiți”, își amintește tânărul.
El Camino al României
Cei doi soți au intuit imediat potențialul pe care îl aduce în zonă un traseu de lungă distanță: mama Magdei parcursese El Camino, traseul de pelerinaj creștin din Spania care are ca destinație mormântul Sf. Iacob cel Mare situat în cripta Catedralei din Santiago de Compostela.
„Mama mea, care înainte mergea de la acasă la serviciu cu mașina, s-a întors complet schimbată de acolo. Și ne-a ajutat mult cu proiectul nostru, cu ce cerințe ar avea oamenii de la un traseu de lungă distanță, ce ar fi confortabil pentru, ce mănâncă, ce le place, cum dorm, ce ar avea nevoie. Toată experiența ei am pus-o pe hârtie urmând cam mai apoi să mai întrebăm oamenii care au mai parcurs trasee de acest fel, inclusiv pe Alin Ușeriu (n.r. cel care a inițiat proiectul Via Transilvanica alături de fratele său, sportivul Tibi Ușeriu)”, arată Magda Comșa. În plină pandemie, Alex și Magda Comșa s-au întors acasă, în România.
Tainic
Au numit proprietatea mai întâi TinyC, iar apoi Tainic, denumire sub care este cunoscută astăzi. Au început să lucreze la căsuță în timp ce viața li se schimba, iar familia lor creștea.
Alex și Magda Comșa, la Tainic, în ziua cununiei lor. Imagine din arhiva personală.
La Tainic au făcut cununia, la Tainic s-au bucurat cu prietenii când Magda a rămas însărcinată cu primul copil, apoi cu al doilea.
„Intrați să bem împreună o cafea!”
În timp ce erau acolo meșterind la căsuță s-au gândit să scoată în drum un mic panou de tablă, pe care au scris cu creta o invitație în limba engleză, pentru turiștii care străbăteau Via Transilvanica: „Join us for a coffee!” (n.r. „Intrați să bem împreună o cafea!”)
Imediat au apărut și primii turiști, deși la Tainic nu găseau nici cazare, nici masă.
Din acea zi, cât a fost vara de lungă, cei doi soți și-au făcut obiceiul de a-i aștepta pe drumeți cu cafea și limonadă. „Înțelesesem de la soacra mea, că pe El Camino sunt tot felul de măsuțe pe care oamenii își pun în valoare ce au prin casă sau oferă mâncare. Magda a avut intuiția să nu ieșim noi în stradă, să îi invităm pe oameni la noi și a funcționat”, continuă Alex.
Populari pe rețelele sociale
Fiindcă turiștii se simțeau bine primiți, povestea Tainic a devenit cunoscută pe grupul de Facebook Via Transilvanica. „Foarte multe persoane au scris pe grupul lor de Via Transilvanica: „Opriți-vă neapărat la Magda și Alex, au o super limonadă, super cafea!”, am fost foarte căutați în perioada aceea”, relatează tânărul.
„Să nu-ți fie rușine de cine ești!”
Înainte de a avea orice gata, cei doi soți au reușit să stârnească apreciere și curiozitate față de afacerea lor viitoare oferind în creierii munților două lucruri simple: limonadă și cafea.
„Nu am fost adepții unui marketing agresiv. S-a dovedit o strategie destul de bună să fim foarte deschiși și să nu ne fie rușine de cine suntem. Dacă îți faci treaba și ești serios și constant, indiferent că vinzi o limonadă sau că vinzi servicii de lux, va funcționa foarte, foarte bine”, este de părere Alex Comșa.
Vizitatori din Australia
Cu timpul, au ajuns să între în legătură cu cei de la Asociația „Tășuleasa Social”, organizația din spatele proiectului Via Transilvanica.
„Ținem legătura, avem multe interviuri și proiecte cu ei și, datorită lor, ne cunoaște multă lume. De fiecare dată când a venit câte un grup în care era cineva de la Via Transilvanica, s-au oprit mereu la noi. Pentru că au fost și ei, la rândul lor, impresionați de povestea noastră și le plăcea energia noastră și felul nostru de a face lucrurile”, spune Alex Comșa.
În curtea lor au ajuns oameni din toată lumea care au parcurs trasee celebre de lungă distanță. „.Am avut chiar recent un cuplu din Australia, care a făcut niște trasee prin America de Nord foarte, foarte cunoscute și ne-au oferit niște feedback-uri extraordinar de interesante vis-a-vis de stiluri de cazare, stiluri de a găzdui turiști”, continuă el.
Planuri pentru 2026. Glamping cu loc de servit masa
Pentru soții Comșa, anul 2026 vine cu un nou început: vor deschide la Tainic un glamping, cu corturi mobilate în stil safari, cu toalete și dușuri.
„Bazându-ne foarte mult pe feedback-ul drumetilor și pe ceea ce am aflat de la Anca, soacra mea, despre traseul din Spania, vom crea în continuare facilități pentru drumeți: un loc unde aceștia să-și poată curăța hainele, un loc în care vor putea să stea cu cortul în stilul lor, lucruri pe care oamenii le vor pe Via Transilvanica. Vom oferi cazare și masă”, spune Alex. Potrivit acestuia, investiția totală la Tainic va ajunge la circa 100.000 de euro.
„Când o să ne pensionăm, o să avem și noi așa un loc, ca voi”
Cei doi soți simt că revenirea în țară pentru a se stabili în Bucovina a fost cea mai bună decizie de viață. „Acum, în faza care sunt, sunt extraordinar de mulțumit, de fericit și de împlinit cu tot ceea ce am realizat și, în special, cu deciziile pe care le-am luat. Să vă dau un mic exemplu: lucram la gardul proprietății și au trecut niște drumeți lângă noi, n-au vrut să se oprească. Erau aproape de vârsta pensionării și ne-au întrebat ce facem noi acolo, de ce suntem acolo, le-am explicat și au spus: Când o să ne pensionăm, o să avem și noi așa un loc, ca voi”.
„Și mi-am spus: „Îți dai seama ce avans avem în fața lor, că facem lucrurile pe care ni le dorim din timp, fără să așteptăm acel moment, definit nu de noi, ci de altcineva?!””.
INTERVIURILE HotNews.ro